Studiul recent realizat de organizația România Imună, intitulat „Analiza privind dezinformarea din rețelele sociale din România”, scoate la iveală o realitate îngrijorătoare cu privire la capacitatea serviciilor de informații și a autorităților române de a combate știrile false și manipularea online. Prezentat în cadrul Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, desfășurat la Palatul Cotroceni, acest raport subliniază că România se confruntă cu un ecosistem digital complex, în care dezinformarea nu mai este o simplă problemă de „fake news”, ci un adevărat război informațional.
Analiza a inclus o evaluare detaliată a 25.800 de postări online din perioada martie-mai 2026, generând peste 20,1 milioane de reacții și fiind create de 1.590 de conturi individuale. Studiul a identificat șase teme narative predominante, care alimentează teoriile conspiraționale și care sunt utilizate pentru a manipula opinia publică. Aceste teme acoperă o gamă largă de subiecte, de la sănătate și vaccinare, la criza climatică, războiul din Ucraina și relațiile economice cu Uniunea Europeană.
Un aspect îngrijorător evidențiat de raport este faptul că dezinformarea a devenit o practică sistematică, având la bază o infrastructură bine organizată, care include noduri de comandă și vectori de amplificare. Rețeaua Telegram este identificată ca fiind „centrul de comandă” al acestui ecosistem, având peste 48 de canale anti-democratice conectate la coordonarea din Rusia. De asemenea, TikTok este descris ca „motorul pentru viralitate”, unde influenceri și boți contribuie la răspândirea mesajelor manipulative.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului este că unul din șase influenceri dezinformează constant pe rețelele sociale. Această statistică subliniază amploarea fenomenului și impactul pe care îl au aceste persoane asupra percepției publice. Andreea Nistor, cofondatoare a organizației România Imună, a declarat că scopul analizei a fost să identifice nu doar narativele din rețelele sociale, ci și actorii care le propagă. Ea a subliniat că dezinformarea nu este limitată la perioadele electorale, ci afectează toate aspectele vieții cotidiene.
Un alt punct important abordat în studiu este legătura dintre dezinformare și legitimitatea discursului extrem. Atunci când influenceri sau politicieni utilizează un limbaj similar cu cel al teoreticienilor conspirației, ei oferă o legitimitate democratică extremismului. Aceasta transformă ideile radicale în poziții politice acceptabile, normalizând astfel narativele marginale în discursul public.
TikTok este descris ca fiind cea mai dezechilibrată rețea socială din punct de vedere informațional, utilizatorii având șanse foarte mici de a întâlni voci oficiale. De exemplu, un utilizator care parcurge 50 de postări are doar 4% șanse să se confrunte cu o informație oficială, expunându-se în schimb la un număr uriaș de postări dezinformatoare. Această realitate este accentuată de faptul că românii petrec, în medie, 65 de minute pe zi pe TikTok, comparativ cu doar 26 de minute pe Facebook.
Un alt aspect interesant este că, deși postările oficiale au un engagement median mai mare decât cele ale vectorilor de dezinformare, problema nu constă în calitatea mesajului, ci în lipsa unei infrastructuri de viralizare comparabile cu cea a ecosistemului conspiraționist. Această concluzie sugerează că autoritățile române nu reușesc să se adapteze la dinamica rapidă a mediului digital.
Studiul a identificat, de asemenea, o serie de teme narative care au dominat perioada analizată, cum ar fi antioccidentalismul, teoria „loviturii de stat” și frica de război. Aceste teme sunt susținute de emoții puternice, cum ar fi frica și dominația, care sunt utilizate pentru a manipula opinia publică și a crea un climat de neîncredere față de instituțiile democratice.
În concluzie, analiza realizată de România Imună subliniază o problemă serioasă cu care se confruntă societatea românească în era digitală. Dezinformarea nu mai este un fenomen izolat, ci o strategie complexă și bine coordonată, care afectează profund percepția publicului asupra realității. Autoritățile române trebuie să își reevalueze abordările și să dezvolte soluții eficiente pentru a contracara acest val de manipulare informațională, având în vedere că viitorul democrației și al încrederii în instituții depinde de capacitatea lor de a răspunde acestei provocări.