Într-un eveniment politic major, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai 2026, printr-o moțiune de cenzură depusă de opoziția formată din PSD și AUR. Votul a fost unul decisiv, cu 281 de parlamentari exprimându-și votul „pentru”, în timp ce doar 4 au votat „împotrivă” și 3 voturi au fost anulate. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă pe scena politică românească, Bolojan devenind astfel al optulea premier demis prin moțiune de cenzură în ultimul deceniu.
În ultimele săptămâni, Bolojan și echipa sa de guvernare au încercat să negocieze cu partidele mai mici din Parlament pentru a-și asigura supraviețuirea, însă aceste eforturi nu au avut succes. Votul de marți a demonstrat o unitate rară în rândul opoziției, care a reușit să mobilizeze un număr semnificativ de voturi, similar cu cel obținut în cazul demiterii fostului premier Florin Cîțu.
Liderul AUR, George Simion, a reacționat imediat după vot, mulțumind parlamentarilor partidului său pentru susținerea acordată moțiunii. Pe rețelele sociale, Simion a subliniat importanța acestui moment, afirmând că este timpul ca vocea românilor să se facă auzită și că AUR își va asuma responsabilitatea guvernării în viitor.
Contextul în care a avut loc această moțiune de cenzură este unul complex, marcat de crize economice și sociale. În ultimele luni, România a fost afectată de o inflație în creștere, care a dus la scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor. De asemenea, țara a intrat în recesiune tehnică, iar investițiile au scăzut semnificativ. Criticii lui Bolojan au subliniat că măsurile sale economice nu au fost suficiente pentru a contracara aceste tendințe negative.
În cadrul dezbaterilor care au precedat votul, Radu Oprea, un lider al PSD, a acuzat guvernul Bolojan de incapacitate în gestionarea situației economice, afirmând că inflația s-a dublat în ultimele zece luni și că românii au devenit mai săraci. Oprea a menționat că măsurile luate de Bolojan au fost mai mult simbolice și că nu au avut un impact real asupra vieții cetățenilor.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a încercat să se apere, afirmând că moțiunea de cenzură este „mincinoasă, cinică și artificială”. El a subliniat că a venit la conducerea guvernului într-o situație extrem de dificilă și că a încercat să implementeze reforme necesare, chiar dacă acestea nu au fost populare. Bolojan a insistat că deficitul bugetar a fost redus și că a reușit să recâștige încrederea piețelor financiare.
În cadrul dezbaterii, parlamentarii din opoziție au criticat guvernul pentru lipsa transparenței și pentru modul în care a gestionat resursele statului. Radu Miruță, reprezentant al USR, a subliniat că actualul guvern nu a reușit să ofere soluții viabile pentru problemele cu care se confruntă România și că a perpetuat un sistem de corupție și nepotism.
De asemenea, liderul AUR, George Simion, a declarat că demiterea lui Bolojan este un pas necesar pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. El a evidențiat că AUR își dorește o guvernare care să pună interesele românilor pe primul loc și să combată inechitățile sociale.
Reacțiile la moțiunea de cenzură au fost variate. În timp ce opoziția a sărbătorit victoria, susținătorii guvernului Bolojan au exprimat dezamăgire și neliniște cu privire la viitorul politic al țării. Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, a criticat dur opoziția, acuzând-o că profită de criza economică pentru a-și atinge scopurile politice.
În concluzie, căderea Guvernului Bolojan marchează o nouă etapă în tumultoasa politică românească. Această schimbare ar putea deschide uși pentru o nouă coaliție de guvernare, dar și pentru o posibilă instabilitate politică în viitorul apropiat. Odată cu demiterea premierului, se așteaptă ca partidele să înceapă negocierile pentru formarea unui nou guvern, iar viitorul politic al României rămâne incert, într-un context economic și social tot mai provocator.