Recent, la Palatul Cotroceni din București, a avut loc Summitul B9, un forum regional care reunește statele de pe Flancul Estic al NATO, în cadrul căruia liderii au discutat despre amenințările la adresa securității euro-atlantice, cu un accent deosebit pe activitățile Rusiei. În declarația finală, Rusia a fost desemnată ca „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” și s-a subliniat necesitatea accelerării transformării NATO într-un „NATO 3.0”. Această nouă paradigmă se bazează pe militarizare extinsă, investiții masive în apărare și o prezență militară permanentă întărită de la Marea Neagră până la Oceanul Arctic.
Liderii statelor participante, inclusiv cei din Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca, au exprimat îngrijorări profunde cu privire la acțiunile Rusiei, care includ atacuri cibernetice, sabotaje și o gamă largă de activități hibride menite să destabilizeze Alianța. Declarația summitului a fost clară în privința necesității de a întări apărarea aeriană și antirachetă a NATO, având în vedere încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic.
Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că statele din Formatul B9 au „preocupări comune și o amenințare comună - Rusia”, ceea ce justifică întâlnirile periodice pentru a coordona pozițiile. De asemenea, a fost menționată importanța sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu amenințări hibride din partea Rusiei.
Polonia, reprezentată de președintele Karol Nawrocki, a reafirmat angajamentul de a întări Flancul Estic, subliniind că acest format a fost creat ca o reacție la intențiile neo-imperiale ale Federației Ruse. Nawrocki a evidențiat necesitatea creșterii cheltuielilor de apărare și a măsurilor pentru a contracara amenințările rusești, care vizează reconstrucția sferei de influență și subminarea NATO.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a participat la summit și a declarat că întâlnirea a demonstrat angajamentele aliaților de la Marea Nordului la Marea Baltică. Rutte a subliniat că Rusia rămâne o amenințare directă și că NATO trebuie să fie mai puternic, având în vedere că sprijinul pentru Ucraina va fi o prioritate în viitoarele întâlniri.
Un aspect notabil al declarației a fost abținerea Ungariei de la semnarea acesteia, ambasadorul maghiar la București menționând că țara sa nu poate susține formularea actuală. Această decizie va fi revizuită de noul guvern de la Budapesta, ceea ce sugerează o posibilă divergență în cadrul alianței.
Declarația summitului nu este doar un document diplomatic, ci și un semnal de mobilizare strategică, având loc într-un context în care Europa se pregătește pentru o confruntare de durată cu Rusia. Liderii au convenit că este esențial să se consolideze linia strategică de apărare de la Marea Neagră la Marea Baltică și în regiunile nordice și arctice, reafirmând angajamentul față de apărarea colectivă.
Un alt punct important al discuțiilor a fost accelerarea reînarmării Europei. Statele participante și-au asumat responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, cu scopul de a aloca 5% din PIB pentru acest sector. Această abordare reflectă o schimbare semnificativă de paradigmă, generată de războiul din Ucraina și deteriorarea mediului de securitate european.
În plus, s-a discutat despre necesitatea unei „posturi robuste de apărare avansată” și despre extinderea infrastructurii logistice pentru război, inclusiv prin extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic. Acest aspect subliniază pregătirile logistice ample pentru susținerea unor operațiuni militare de mare intensitate în estul Europei.
Un alt moment semnificativ al summitului a fost participarea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a subliniat importanța unei Europe unite în ceea ce privește capacitățile militare. Zelenski a afirmat că Europa nu poate depinde de „capriciile geopolitice” și că trebuie să dezvolte resursele și capacitățile interne pentru a avea o politică de apărare comună.
Summitul a marcat, de asemenea, un interes strategic crescut al NATO pentru zona arctică, cu inițiative precum „Baltic Sentry”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, care vizează o prezență mai puternică a NATO în această regiune. Aceasta este o indicație clară a militarizării accelerate a Nordului și a transformării Arcticii într-un nou spațiu de competiție geopolitică și militară.
Astfel, Flancul Estic al NATO devine centrul de greutate strategic al alianței, iar mesajul liderilor reuniți la București este unul fără precedent prin duritate și amploare. Europa se află într-o nouă etapă de militarizare accelerată, iar confruntarea strategică cu Rusia este recunoscută ca o realitate structurală pe termen lung. Aceasta va necesita nu doar o coordonare mai bună între statele membre, ci și o adaptare continuă la provocările emergente din mediul de securitate global.