Ilie Bolojan. Foto: Lucian Alecu / Alamy / Profimedia
Video
Actualitate
Anunțul făcut de Bolojan și Pîslaru după ședința de Guvern. România riscă să piardă 15 miliarde de euro din PNRR. „9 reforme sunt foarte importante”
Adrian Ilie
Publicat: 14.05.2026 17:17
Actualizat: 14.05.2026 19:27
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că următoarele două săptămâni vor fi decisive pentru absorbția fondurilor din PNRR fiind nevoie ca Parlamentul să adopte mai multe proiecte de lege. La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a afirmat că România riscă să piardă 15 miliarde de euro, dacă nu mai este realizată nicio reformă. Pe de altă parte, Pîslaru s-a arătat încrezător că angajamentele României din PNRR vor fi realizată.
HotNews a transmis în format LiveText declarațiile lui Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru:
Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, în condițiile în care guvernul său este unul interimar, actele normative necesare implementării măsurilor din PNRR vor fi promovate sub forma unor proiecte de lege depuse la Parlament de către miniștrii care sunt și deputați sau senatori.
Proiectele vor fi finalizate și depuse în următoarele două săptămâni, urmând ca pentru ele să se solicite procedură parlamentară de urgență. Bolojan a spus că nouă dintre reforme sunt foarte importante, îndeplinirea lor urmând să aducă României fonduri de peste 7 miliarde de euro.
La rândul său, ministrul Dragoș Pîslaru a arătat că, odată cu aprobarea cererii de plată 4 de către Comisia Europeană, România a trecut de pragul de 60% a implementării PNRR și s-a arătat optimist că reformele care mai trebuie implementate vor atrage integral fondurile care au mai rămas din PNRR alocate ca granturi, de 4,9 miliarde de euro.
Întrebat de ce a avertizat Guvernul că România riscă să piardă 15 miliarde de euro, Pîslaru a precizat: „Riscul pleacă de la ipoteza că nu mai facem nicio reformă din PNRR. Cât timp proiectele respective vor fi adoptate în Parlament nu văd niciun motiv pentru ca PNRR să nu meargă până la capăt.”
La conferința de presă a fost prezent și Mihai Jurca, șeful Cancelariei primului-minisru care a făcut o prezentare a programului SAFE și obiectivelor sale. Invitat să comenteze care este riscul ca SAFE să fie blocat în urma unei decizii a Curții Constituționale, Jurca a spus că, și în eventualitatea în care ordonanța de urgență va fi declarată neconstituțională, programul SAFE poate merge mai departe.
Două scenarii pentru creșterea salariilor bugetarilor
Ilie Bolojan : – Suntem la finalul unei ședințe legate de PNRR. Mă bucur că a fost aprobată cererea de plată 4, de 2,6 miliarde de euro de către Comisia Europeană. Ne asigură fluxul de plăți din iunie ca să plătim constructorii și beneficiarii.
-Este important să nu pierdem fonduri. Ca să putem absorbi fondurile sunt două direcții importante convenite azi. Am stabilit ce e de făcut în următoarele două săptămâni. Avem de îndeplinit reformele ca să ni se vireze banii. Avem un număr importante de jaloane care trebuie îndeplinite, peste 35, dintre care 9 sunt foarte importante, cu reforme în domenii cu potențial de discuții ample în spațiul public.
-Toate proiectele care vor fi finalizate urmează ca în următoarele două săptămâni să fie depuse la Parlament ca inițiative legislative ale membrilor Guvernului, să fie dezbătute în procedură de urgență și le mulțumesc anticipat parlamentarilor pentru sprijinul lor.
-Din cele 9 reforme, cu o pondere de peste 7 miliarde de euro, unele au deja acordul CE, cum este proiectul de lege privind utilizarea terenurilor degradate de la ADS prin licitații cu investiții pentru regenerabile. Avem finalizat și proiectul privind digitalizarea cercetării. Sunt discuții avansate pe câteva proiecte de lege importante și până săptămâna viitoare vom porni opinia CE, astfel încât proiectele să fie promovate de Parlament până la finalul săptămânii următoare.
-Un al treilea pachet de reforme sunt cele în renegocieri. Legea apelor, cum vor fi finanțate investițiile în baraje și diguri, precum și la decarbonizare și la legislația privind salarizarea.
-Avem un angajament de a modifica legea salarizării astfel încât salariile în sectorul public să fie stabilite în mod transparent. O corelare a salarizării din sectorul bugetar cu productivitate, o echitate în acest sector și un nivel de salarizare care să țină cont de posibilitățile reale ale economiei noastre. Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Vor fi discuții între partide, între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu și se cuvine să prezint câteva date care nu pot fi ocolite. Avem 1.280.000 de posturi la finele lui 2025. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește. Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar va procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%. Este o poziționare care nu ne avantajează și o constrângere pe care trebuie să o ia în seamă orice legiuitor.
-Ce vom propune ține seama de angajamentele României de reducerea deficitului bugetar și de constrângerile care înseamnă menținerea unui procent cu foarte puțin peste 8% din PIB cu anvelopa salarială. Nu ne putem permite, azi avem 166 de miliarde de lei cheltuieli de salarii, adică 8,1%. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică.
-Guvernul va participa la toate discuțiile ce se vor purta și se cuvine să mulțumesc că președintele României, prin domnul Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și sper ca în zilele următoare oamenii politici să cadă de acord asupra unor reforme sustenabile, făcute cu cap și care țin cont de situația financiară și să găsească o formulă normală.
Plăți accelerate prin PNRR
-A doua componentă importantă pe PNRR este accelerarea și finalizarea lucrărilor. La multe ministere avem întârzieri mari a plăților. Vrem să le aducem la zi în următoarele 2-3 săptămâni.
-Vom asigura transparența totală a modului în care se fac tragerile și plățile. Se vor face publice plățile și nivelul de absorbție pe fiecare minister. Săptămâna aceasta s-a discutat proiectul de HG privind legat de acordarea sporurilor pe fondurile europene de performanță.
-Chiar dacă guvernul este interimar, de ceea ce se va întâmpla va depinde în mare măsură dacă se va face sau nu absorbția. Un alt element important este programul SAFE pe care România l-a derulat în aceste luni și mă bucur că s-a finalziat astfel încât până la finalul lunii să putem semna contractul de împrumut cu CE, precum și contractele individuale astfel încât să-l putem închide până în 2030.
-În spațiul public, a fost contestată decizia. Este o decizie corectă din punct de vedere bugetar. România are bugete pentru apărare care nu vor putea coborî în anii următori sub 2,5% din PIB. Avem situația din Ucraina și avem un agajament al NATO de a contribui cu sume mai mari. Cu deficitele noastre, nu putem să nu recurgem la credite în anii următori. Din cele 2,3%, compoenta de înarmare este de 1% din PIB. Avem două posibilități: să contractăm credite din piață sau să accesăm SAFE, cu o perioadă de rambursare de 40 de ani și dobânzi mai mici. România a făcut bine că l-a accesat.
-Au fost discuții în spațiul public legat de arhitectura programului. A fost decisă la ședința CSAT înainte de sumitul NATO de la Haga. Vom prezenta o copie a unei adrese din care rezultă clar că la solicitarea premierului Ciolacu, CSAT a decis ca această coordonare să se facă de cancelaria primului-ministru, cu sprijinul ministerelor implicate.
-Faptul că în comisiile de apărare au fost aprobate documentele necesită o mulțumire pentru membrii acestor comisii.
-Cea mai mare componentă este alocată MApN, dar una este și pentru infrastructura capetelor de autostradă către Moldova și Ucraina.
Bolojan: În august inflația va coborî la 6%
-Nu fug de subiectul datelor INS. Datele nu sunt o surpriză, sunt un efect al mai multor factori. Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori. Dacă arunci bani în piață, vei crea inflație și am plecat de anul trecut o inflație mare. Sunt cele două procente în plus la TVA, efectele războiului din Iran și liberalizarea prețurilor la energie. Vom vedea că inflația anuală va începe să scadă, iar în luna iulie ne vom duce către 8%, iar în august la 6%.
-Creșterea economică, cu al doilea trimestru de recesiune tehnică. Era și ea previzibilă, dar este un semne de însănătoșire a economiei. Și anii trecuți am avut creșteri mici, dar atunci s-a stimulat consumul (…) Orice corecție are efecte de contracție economică. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie. Că suntem pe calea cea bună reducerea deficitului de anul trecut. Este total fals că a fost o inginerie contabilă prin amânarea facturilor. Anul trecut, pe ESA, care include și facturile neplătite, a fost deficit de 6,9% din PIB.
-Este anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre din 2023-2024 au dat foc la acoperișul casei, au generat deficite prin aruncare banilor în scop electoral, să vii să critici pe cel care vine să stingi focul. Când stingi focul, apa mai distruge câte ceva, care oricum nu mai putea fi salvat.
O ultimă renegociere a PNRR
Dragoș Pîslaru : – Cererea de plată 4 a avut reforme grele, Comisie Europeană le menționează. A fost un efort de echipă, iar când România conlucrează responsabil se obține rezultate. PNRR-ul româniei trece de 60% implementare, nu mai suntem la coada clasamentului și mai avem de încasat 4,9 miliarde de euro ca granturi.
-Informările avute în Guvern privind PNRR. Una a fost despre modul în care se închide PNRR și am informat miniștrii de aceste măsuri finale și am menționat faptul că intrăm într-un proces de renegociere finală ca să avem siguranța că pe granturi avem proiectele finalizate. Asta presupune niște treceri din zona de împrumut în cea de granturi. Data limită este de 31 mai, ieri seară am trimis un prim raft Comisiei cu privire la modificări urmînd ca săptămâna viitoare să negociem aceste lucruri. Pe 22 mai va avea o întâlnire fizică la Bruxelles.
-Pa parte legată de împrumuri, suntem încrezători că putem trage cea mai mare parte din sumă. În cel mai rău caz, ar fi diferența de dobândă dintre PNRR și dobânda la care se împrumută Ministerul de Finanțe.
-A doua notă este legată de reforme. Am început demult identificarea reformelor cheie. Guvernul a acționat pentru pregăitrea și accelerarea acestor proiecte. Avem 3 proiecte finalizate din cele 9 foarte importante, încă una este deja în Parlament.
-Pentru alte două acte normative le putem rezolva la nivelul Guvernului. Am aflat din presă că dl Grindeanu mi-a trimis o scrisoare, vă asigur că tot ce v-am prezentat mai devreme, tratăm cu profesionalism pregătirea reformelor. Îi voi transmite lucrurile acestea dlui Grindeanu și că Guvernul asigură stabilitatea unei țări periclitate de moțiunea de cenzură.
-Pe salarizare, președinția a preluat medierea pe acest proiect și am prezentat anvelopa financiară pentru Legea salarizării, precum și proiectul unui acord politic pe elementele centrale ale Legii salarizării.
-Sunt niște proiecte foarte importante legate de proiectele norvegiene. Guvernul își asumă să susțină Via Transilvanica, un lucru cu care ne mândrim în turismul la nivel global, chiar. Un proiect care nu mai putea fi finalizat prin PNRR, privind turismul lent în Delta Dunării, va fi transferat pe fonduri norvegiene. Este proiectul de suflet al lui Ivan Patzaichin care a dorit ca turismul în Deltă să se facă fără șalupe.
-Poziția miniștrilor din guvern nu este una de ministru interimar. Guvernul este interimar, nu miniștrii. Noi avem puteri depline pe domeniile lor. Legislația care-mi dă puterile pentru a negocia PNRR este foarte clară, este un mandat deplin. Vă asigur că nu există nimic care să mă oprească să negociez aceste lucruri. Proiectele din PNRR sunt toate acolo, doar gestionăm modul în care atragem banii. Mă voi întâlni la Bruxelles cu echipa SG Recover condusă de Celine Gauer. Este o credibilitate mai mare decât a unor guverne cu puteri depline care s-au făcut de râs la Bruxelles sau au mințit.
-( Ședința de mediere a dlui Burnete. Ce s-a discutat la comisia de muncă? ) Este un subiect delicat. Încercăm să păstrăm discreția. Au participat partidele politice care și-au asumat că susțin PNRR și mai multe ministere.
-( Două variante la salarizare: fie o creștere moderată, fie disponibilizări pentru o creștere mare. Pe ce variantă am merge și când am putea să o implementăm? ) Aspecte care țin de acordul politic ce urmează să se adopte de către partide, pornind de la proiectul lăsat de la ministrul Florin Manole. Ministerul Muncii este gata să susțină procesul de mediere al președintelui țării. Vă voi răspunde când vom avea prezentarea acordului politic.
-( V-a cerut președintele să nu anunțați public dezbaterea din Parlament? ) Sunt lucruri inerent informale ca să nu creezi în spațiul public tentația unor declarații care să ne îndepărteze de acest obiectiv.
-( România riscă să piardă 15 miliarde de euro. De ce avem acest risc? ) Riscul pleacă de la ipoteza că nu mai facem nicio reformă din PNRR. Cât timp proiectele respective vor fi adoptate în Parlament nu văd niciun motiv pentru ca PNRR să nu meargă până la capăt. Toate proiectele de reformă puteau fi adoptate mai repede doar cu un acord al coaliției. Coaliția a funcționat cu adoptări dificile, în parametri de timp mari.
-( Președintele v-a reproșat că proiectele trenează? ) Nu ne-a reproșat, am avut întâlniri extrem de constructive. Având în vedere performanța pe PNRR din ultimele 10 luni, mai degrabă acest guvern a salvat PNRR-ul decât cele anterioare.
-Măsurile grele adoptate de Guvern au fost menite să crească veniturile, inclusiv creșterea taxelor pentru a obține creșterea veniturilor pe termen scurt.
-( În comisia de muncă ați prezentat anvelopa financiară și pilonii centrali. Care sunt aceștia? ) Este important să aveți încredere că atunci când vom avea ceva de comunicat, vom comunica. Deocamdată, președinția mediază, avem o colaborare din partea partidelor. Nu pot oferi detalii câtă vreme nu ajungem la acordul politic.
-( Premierul apelează la bunăvoința politică pentru îndeplinirea jaloanelor. Dacă în coaliție nu am fost performanți, ce facem în afara ei? ) Cererea de plată 4 a fost îndeplinită prin colaborarea unor ministere gestionate de PSD. Deși există moțiune, această majoritate PSD-AUR, în continuare există o majoritate pentru susținerea reformelor din PNRR. La întâlniarea de ieri a existat disponibilitate, deschidere, să ducem lucrurile la bun sfârșit.
Explicații privind SAFE
Mihai Jurca, șeful Cancelariei primului-ministru : La finalul lunii mai se va face o prezentare detaliată a SAFE, după procedurile de contractare a proiectelor individuale până pe 30 mai. Am prezentat în comisiile parlamentare programele de sub 100 de milioane de euro, chiar dacă nu era obligatoriu.
-Industria românească de armament nu poate să se dezvolte decât în colaborare cu industria europeană. Un alt principiu a fost ca 65% din fiecare produs a fost să fie fabricat în Europa. Toate instituțiile din sistemul de apărare și securitate și-au pus nevoile la o singură masă, astfel încât să existe o interoperabilitate între ele.
-Impactul economic direct este consistent. Minim 50% din sumele din SAFE, fără infratructura duală de autostrăzi care este 100% românesc, vor merge în economie. Fiecare contractor va trebuie să publice elementele pe care dorește să le producă în România. Astfel că procentul ar putea crește la 60-70%.
-Trebuie să evaluăm realist ce se poate produce în România. Mi-ar plăcea ca și România să producă avioane precum F-35 sau rachete Patriot, însă pentru asta va trebui să reînvățăm să producem lucruri produse la nivel global.
-Am urmărit și principiul ca toate capacitățile industriale rezultate după implementarea contractelor să nu fie doar pentru nevoile României, astfel încât comenzi pentru acest tip de produse să poată fi plasate și după 2030 cu capacitatea industrială din România.
-( despre sesizarea CCR ) Va trebuie să așteptăm răspunsul Curții. Procesul de contractare și realizare a programului poate continua și dacă ordonanța este declarată ca neconstituțională.
„La acest moment, 38 de ținte și jaloane aferente reformelor sunt neîndeplinite și au asociată o penalizare potențială totală de peste 15 miliarde de euro, sumă care depășește valoarea rămasă de încasat la nivelul întregului PNRR”, a avertizat joi ministrul interimar al fondurilor UE, Dragoș Pîslaru, într-o notă către guvern.
Citește și
România riscă o penalizare de peste 15 miliarde de euro, mai mult decât banii pe care-i mai avem de încasat din PNRR / Lista cu restanțele
Actualitate
Ieri
România riscă o penalizare de peste 15 miliarde de euro, mai mult decât banii pe care-i mai avem de încasat din PNRR / Lista cu restanțele