Într-o declarație recentă, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a evidențiat o problemă majoră cu care se confruntă sistemul de sănătate din România. Potrivit acestuia, jumătate din resursele financiare alocate spitalelor sunt utilizate nu pentru servicii medicale efective, ci pentru „inactivitate și pasivitate managerială”. Aceste afirmații au fost făcute în cadrul evenimentului „HEALTH FORUM: Știința vieții – sănătatea bazată pe dovezi”, organizat de platforma DC Medical.
Moldovan a subliniat necesitatea unei reforme profunde în modul de finanțare a unităților spitalicești din România. El a spus că actualul sistem este ineficient și nu reflectă nevoile reale ale pacienților. „Spitalele din România necesită o schimbare radicală a modului în care trebuie să se facă această finanțare. Jumătate din resursele alocate spitalelor din România sunt pentru serviciile pe care le prestează, pentru munca spitalelor, iar cealaltă jumătate pentru inactivitate și pasivitate managerială”, a declarat Moldovan. Această situație, a adăugat el, trebuie să fie corectată pentru a se evita crizele financiare, cum ar fi riscul de a nu mai avea fonduri pentru spitale, așa cum s-a întâmplat în octombrie anul trecut.
Președintele CNAS a explicat că bugetele spitalelor și cheltuielile cu medicamentele reprezintă o mare parte din costurile sistemului de sănătate. De asemenea, el a subliniat că, în cazul în care nu se iau măsuri, spitalele ar putea ajunge într-o situație critică, afectând astfel accesul pacienților la servicii medicale esențiale.
Un alt aspect important pe care Moldovan l-a adus în discuție este potențialul CNAS de a deveni un actor activ în domeniul asigurărilor complementare de sănătate. Acesta a menționat că, dacă Parlamentul va decide să sprijine această inițiativă, CNAS este pregătită să implementeze un sistem care să permită aducerea de resurse financiare suplimentare în sectorul sănătății. Moldovan a subliniat importanța facilităților fiscale atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, care ar putea stimula dezvoltarea asigurărilor complementare.
„Dacă Parlamentul va dori să aibă o astfel de inițiativă, Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește toată zona tehnică, astfel încât un ajutor suplimentar din partea asigurărilor complementare voluntare de sănătate să devină realitate în România”, a explicat el. Această măsură ar putea ajuta la diversificarea surselor de finanțare pentru spitale, reducând astfel dependența acestora de bugetul public.
Moldovan a anunțat, de asemenea, că CNAS a realizat o analiză detaliată a indicatorilor de activitate din spitalele din țară. Această analiză va fi disponibilă online, permițând astfel cetățenilor, managerilor de spitale și medicilor să compare performanțele unităților spitalicești. „Astăzi noi am pregătit o analiză foarte detaliată pe toți indicatorii relevanți de activitate ai spitalelor din România, iar zilele următoare o să facem publică această analiză”, a adăugat președintele CNAS.
Accesul la aceste informații ar putea contribui la o mai bună transparență în sistemul de sănătate și ar putea stimula competiția între spitale, ceea ce ar putea duce la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Moldovan a subliniat că este esențial ca fiecare spital să fie evaluat în mod corect și să aibă posibilitatea de a-și îmbunătăți performanțele.
În contextul acestor declarații, este important de menționat că problemele de management și ineficiența financiară nu sunt noi în sistemul de sănătate românesc. De-a lungul anilor, au existat numeroase critici referitoare la modul în care sunt gestionate spitalele, iar dificultățile financiare au fost frecvent raportate. Aceste aspecte au generat o percepție negativă asupra sistemului de sănătate și au determinat pacienții să caute soluții alternative, inclusiv în sectorul privat.
În acest context, declarațiile lui Moldovan pot fi interpretate ca un semnal de alarmă, dar și ca o oportunitate de reformă. Schimbările propuse ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care este organizat și finanțat sistemul de sănătate din România. Cu toate acestea, implementarea acestor măsuri va necesita un angajament ferm din partea autorităților și o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat.
Întrebările rămân, însă, în ceea ce privește modul în care se vor desfășura aceste reforme și dacă ele vor reuși să abordeze problemele fundamentale ale sistemului. Este evident că, fără o schimbare reală în managementul spitalelor și în modul de alocare a resurselor, sistemul de sănătate din România va continua să se confrunte cu provocări majore. Astfel, viitorul sănătății publice în România depinde de deciziile care vor fi luate în perioada următoare, iar cetățenii așteaptă cu interes evoluția acestui proces.