Camera Deputaților a adoptat recent un proiect de lege inițiat de Partidul Social Democrat (PSD) care interzice vânzarea pachetelor minoritare de acțiuni la companiile de stat, inclusiv listările la bursă, până la 31 decembrie 2027. Această decizie a fost luată în contextul în care companiile de stat profitabile sunt vizate, în timp ce pentru cele care înregistrează pierderi sau se află în insolvență, autoritățile pot recurge la vânzarea activelor sau acțiunilor.
Proiectul a necesitat o majoritate calificată de 166 de voturi pentru a fi adoptat, iar acesta a trecut cu 178 de voturi, inclusiv cu sprijinul formațiunii AUR. Legea a fost deja aprobată de Senat și va fi trimisă spre promulgare președintelui Nicușor Dan, cu mențiunea că ar putea fi contestată la Curtea Constituțională a României.
După vot, deputatul Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, a subliniat importanța acestui proiect pentru protejarea participației statului român în companiile strategice, în special în sectoare precum energia, transporturile și industria bancară. Ivan a argumentat că, deși se interzice vânzarea acțiunilor companiilor profitabile, listarea acestora la bursă nu este blocată, ceea ce ar putea fi benefic. El a dat exemple de companii profitabile, precum Romgaz, Hidroelectrica și Electrica, care nu au nevoie de listare pe bursă, având în vedere că se finanțează bine în prezent.
De asemenea, Ivan a criticat ideea vânzării acțiunilor prin negociere directă, fără transparență, considerând că acest mod de operare ar putea dăuna interesului național. El a subliniat că, în contextul internațional complicat, protejarea participației majoritare a statului în companiile strategice este esențială.
În contrast, deputatul liberal Robert Sighiartău a criticat alianța PSD-AUR, sugerând că această majoritate parlamentară nu apără interesele naționale, ci mai degrabă interesele politice ale PSD în aceste companii. Sighiartău a afirmat că listarea companiilor pe piața de capital ar spori transparența și ar permite investitorilor să monitorizeze mai eficient activitatea acestora. El a adus în discuție faptul că multe dintre cele 1.200 de companii de stat sunt pe pierdere de ani de zile, iar PSD le-ar fi menținut în acest stadiu pentru a beneficia politic.
Sighiartău a menționat că Partidul Național Liberal (PNL) a votat împotriva acestui proiect de lege, considerându-l toxic pentru economia de piață. El a subliniat că statul nu ar trebui să monopolizeze aceste companii și că trebuie să existe o gestionare eficientă a acestora, fără influențe politice.
Uniunea Salvați România (USR) a reacționat rapid, acuzând alianța PSD-AUR că legea nu protejează interesele României, ci mai degrabă pozițiile confortabile ale celor care ocupă funcții de conducere de ani de zile. Deputatul USR Alexandru Dimitriu a comparat discursul actual al PSD cu retorica anilor '90, afirmând că blocarea listărilor bursiere este o încercare de a menține controlul politic asupra companiilor de stat și de a împiedica transparența.
Criticile venite din partea PNL și USR sunt susținute și de avizul negativ emis de Consiliul Economic și Social (CES). Acesta a avertizat că legea instituie o interdicție generală asupra participațiilor statului, fără a ține cont de specificul economic al companiilor și de nevoia unei administrări eficiente. CES a subliniat că suspendarea operațiunilor de privatizare aflate în curs ar putea expune statul român la riscuri patrimoniale și litigii generate de angajamente deja asumate.
Legea adoptată de Camera Deputaților a fost criticată și pentru confuzia pe care o face între listarea la bursă și „vânzarea țării”, blocând astfel un mecanism consacrat de disciplină corporativă. Aceasta intră în conflict cu politica publică privind proprietatea privată a statului și cu angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În plus, CES a subliniat că această legislație transmite un semnal negativ privind predictibilitatea și credibilitatea României ca destinație de investiții.
În contextul acestor dezbateri, viitorul companiilor de stat și al economiei românești rămâne incert. Decizia Parlamentului de a bloca listarea companiilor profitabile ridică întrebări cu privire la modul în care acestea vor fi gestionate în perioada următoare și dacă România va reuși să atragă investiții externe în condițiile unei legislații care limitează transparența și concurența. De asemenea, este de așteptat ca reacțiile din partea investitorilor și a piețelor financiare să fie monitorizate cu atenție, având în vedere impactul pe care aceste măsuri îl pot avea asupra economiei naționale.