Un incident aviatic alarmant a avut loc pe 1 decembrie 2025, când un avion Airbus A319, operat de compania Dan Air, a fost la un pas de a se prăbuși în apropierea orașului Bacău. La bordul aeronavei se aflau 96 de pasageri și 5 membri ai echipajului, iar evenimentul a fost catalogat drept „Controlled Flight Into Terrain” (CFIT), o situație extrem de periculoasă în care un avion zboară în mod controlat spre sol fără intenția piloților.
Conform unui raport preliminar, problemele au început să apară deasupra localității Reghin, unde echipajul a primit alerte simultane de la sistemele ECAM (Electronic Centralized Aircraft Monitoring) referitoare la defecțiuni ale ambelor sisteme GPS, indicând erori grave în navigație. Alertele, denumite NAV GPS1 FAULT și NAV GPS2 FAULT, au fost însoțite de probleme cu Sistemul Inerțial de Referință (IRS), care este esențial pentru navigația autonomă a aeronavei.
Deși aceste defecțiuni critice ar fi trebuit să determine echipajul să reevalueze situația, piloții au decis să continue zborul și să inițieze procedura de aterizare pe aeroportul din Bacău. Controlorii de trafic aerian au încercat să îi avertizeze în repetate rânduri că aeronava se află în afara rutei corecte, dar aceste avertismente au fost ignorate. Piloții au solicitat, în continuare, aprobată pentru aterizare, considerând că nu au probleme majore.
Pe măsură ce avionul se apropia de aeroport, echipajul a depășit punctul de inițiere a coborârii (SETCU) și a intrat într-o zonă deluroasă situată la est de pistă, coborând cu o rată alarmantă de aproximativ 1.500 de picioare pe minut. Această scădere rapidă a altitudinii a generat o situație extrem de periculoasă, iar sistemul de avertizare a terenului (GPWS) a emis o alarmă urgentă, strigând: „Terrain, Terrain, PULL UP, PULL UP!”.
În fața acestei situații critice, piloții au reacționat prompt, inițiind o urcare la Flight Level 110 (FL110) și reorientându-se pentru a intercepta corect panta de coborâre. Această manevră a fost esențială pentru evitarea unei tragedii, iar aeronava a reușit să aterizeze în siguranță pe aeroportul din Bacău.
Ionuț Călugăru, pilotul care a analizat incidentul, a subliniat că decizia echipajului de a continua procedura de aterizare, bazându-se pe date defecte din cockpit și ignorând avertismentele controlorilor de trafic, a fost un factor major de risc. Această alegere a pus în pericol nu doar viețile pasagerilor și ale echipajului, ci și siguranța zborurilor în general.
Investigația Autorității de Investigare a Accidentelor Aeronautice (AIAS) este în curs de desfășurare pentru a determina cauzele exacte ale incidentului. În plus, se așteaptă ca raportul final să ofere recomandări pentru îmbunătățirea procedurilor de siguranță și a sistemelor de navigație.
Incidentul de la Bacău ridică întrebări importante cu privire la standardele de siguranță în aviația românească și la modul în care companiile aeriene gestionează problemele tehnice. De asemenea, este esențial ca autoritățile să analizeze modul în care echipajele de zbor reacționează în fața defecțiunilor tehnice și să se asigure că piloții sunt pregătiți să facă față unor situații de criză.
Reacțiile la acest incident au fost variate, de la îngrijorarea pasagerilor și a familiilor acestora, până la apeluri pentru o regândire a standardelor de siguranță în aviație. Este evident că astfel de incidente nu trebuie să fie tratate cu ușurință, iar autoritățile trebuie să colaboreze cu companiile aeriene pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.
În acest context, este important ca toate părțile implicate să își asume responsabilitatea și să lucreze împreună pentru a asigura un mediu de zbor sigur. Având în vedere că aviația este un sector esențial pentru mobilitatea globală, fiecare incident de acest tip trebuie să fie o oportunitate de învățare și îmbunătățire.
Securitatea pasagerilor și a echipajului trebuie să rămână prioritatea numărul unu pentru toate companiile aeriene, iar acest incident ar trebui să servească drept un semnal de alarmă pentru întreaga industrie.