Premierul României, Ilie Bolojan, a oferit recent asigurări că salariile angajaților din sectorul public nu vor fi reduse, în ciuda măsurilor de austeritate anunțate. Această declarație vine în contextul dezbaterilor legate de noua lege a salarizării, care urmează să fie adoptată în vara acestui an, ca parte a angajamentelor asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Într-un interviu acordat Europa FM, Bolojan a subliniat importanța acestei legi pentru accesarea fondurilor europene, menționând că aprobarea sa este esențială pentru a putea atrage peste 700 de milioane de euro. Premierul a explicat că actualul sistem de salarizare a fost afectat de intervenții succesive, care au dus la crearea unor dezechilibre semnificative între salariile angajaților cu responsabilități similare.
Bolojan a recunoscut că, în trecut, sporurile au fost utilizate ca un instrument de creștere a salariilor, mai degrabă decât ca o măsură de protecție împotriva riscurilor. Acesta a subliniat că noua lege are ca scop eliminarea ambiguităților și a posibilelor interpretări care au dus la inechități salariale. "Aplicarea acestei legi de salarii nu va scădea niciun salariu în sectorul public din România, niciun venit per total, care înseamnă salarii plus sporuri", a declarat premierul.
În cadrul discuțiilor despre noua lege, Bolojan a menționat că se va introduce un sistem de bonificații pentru angajații din sectorul public care dovedesc performanță, similar cu ceea ce se practică în sectorul privat. Aceasta ar putea încuraja o mai bună performanță a angajaților și ar putea aduce un plus de motivație în rândul acestora.
Un alt aspect important abordat de premier este legat de cheltuielile cu personalul din sectorul public, care depășesc 166 de miliarde de lei, reprezentând puțin peste 8% din PIB-ul României. Bolojan a subliniat că, pentru a putea crește salariile, este necesar să existe o creștere economică sustenabilă și o reducere a cheltuielilor. "Dacă vom avea o creștere economică bună, vom încasa taxele, vom reduce baza de cheltuieli", a explicat acesta.
În ceea ce privește numărul angajaților din sectorul public, datele recente arată că în ianuarie 2026 existau 1,28 milioane de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România. Deși s-a înregistrat o ușoară creștere comparativ cu luna precedentă, numărul total este în scădere cu 32.203 posturi față de anul anterior. Această tendință sugerează o ajustare a aparatului administrativ, în special în instituțiile care depind direct de bugetul public.
Ministerul Muncii a reacționat recent la informațiile apărute în spațiul public despre un presupus draft al noii legi a salarizării, subliniind că aceste documente nu provin de la instituție și nu reprezintă o variantă oficială. Ministerul a precizat că proiectul final va fi prezentat doar după validarea politică și respectarea procedurilor legale de transparență.
Un alt aspect discutat de premierul Bolojan este ierarhizarea salariilor, care va fi realizată pe o scară de la 1 la 8, cu funcția de Președinte al României ocupând cel mai înalt nivel. O modificare semnificativă va fi decuplarea grilelor salariale de salariul minim pe economie, ceea ce va permite o mai bună adaptare a salariilor în funcție de performanță și responsabilități.
Bolojan a recunoscut că implementarea unor reduceri de venituri în anumite sectoare poate fi o provocare, având în vedere că, în trecut, a existat o reticență politică în a face astfel de "corecturi". Premierul a subliniat că, deși este necesară o reformă a sistemului de salarizare, este important să se evite crearea unor așteptări nerealiste în rândul angajaților.
Pentru a asigura o dezbatere transparentă și constructivă, Bolojan a anunțat că săptămâna viitoare vor avea loc primele discuții pentru a ajunge la o formă agregată a legii salarizării, care va fi supusă consultării publice. Premierul a exprimat speranța că va exista un acord transpolitic pentru adoptarea acestei legi, având în vedere importanța sa pentru stabilitatea financiară a bugetarilor și pentru echitatea în sistemul de salarizare.
În concluzie, noua lege a salarizării se conturează ca o măsură esențială pentru corectarea inechităților din sistemul public, dar și pentru asigurarea unei stabilități financiare necesare în contextul angajamentelor asumate de România. Premierul Ilie Bolojan pare să fie conștient de provocările cu care se confruntă și de nevoia de a găsi un echilibru între creșterea salariilor și sustenabilitatea bugetară. Rămâne de văzut cum va evolua această situație și ce impact va avea asupra bugetarilor și asupra sistemului public în ansamblu.