Eugen Tomac, cunoscut ca europarlamentar și recent desemnat premier al României, a adus în discuție, în cadrul unei sesiuni la Parlamentul European, tragedia petrecută în Novi Sad, Serbia, care a dus la moartea a 16 oameni. Această tragedie a generat un val de proteste anti-corupție și a scos la iveală nemulțumirile adânci ale cetățenilor sârbi față de conducerea lui Aleksandar Vučić. Tomac a folosit acest context pentru a critica nu doar guvernul sârbo, ci și relațiile sale cu Federația Rusă, subliniind dublul standard al acestuia în abordarea parcursului european.
Pe 1 noiembrie 2024, acoperișul gării din Novi Sad s-a prăbușit, provocând o tragedie care a lăsat urme adânci în societatea sârbească. Aceasta a fost o consecință a corupției și a neglijenței în construcții, iar Tomac a subliniat că a fost nevoie de pierderi de vieți omenești pentru ca oamenii să se ridice împotriva sistemului corupt. În discursul său din 11 februarie 2025, Tomac a afirmat: „A fost nevoie să moară oameni nevinovați pentru a scoate în evidență o nemulțumire justificată”. Folosind o frază care a devenit emblematică în România după tragedia de la Colectiv, el a cerut ca Parlamentul European să sprijine vocile care cer schimbare în Serbia.
Critica sa la adresa lui Vučić a fost însoțită de o analiză a relațiilor internaționale ale Serbiei. Tomac a acuzat guvernul sârbo că, deși afirmă că își dorește integrarea în Uniunea Europeană, rămâne extrem de legat de Federația Rusă. Această ambivalență a fost un subiect de discuție intensă în rândul politicienilor europeni, iar Tomac a subliniat că cetățenii sârbi merită un guvern care să acționeze în conformitate cu valorile europene.
Eugen Tomac nu este la prima sa experiență în Parlamentul European. La vârsta de 37 de ani, el a fost ales pentru prima dată europarlamentar pe listele Partidului Mișcarea Populară, fondat de Traian Băsescu. De atunci, a fost reales pe listele comune ale USR, PMP și Forța Dreptei, obținând un sprijin semnificativ din partea alegătorilor. În activitatea sa, Tomac a abordat teme variate, de la corupție și democrație, la industrie și reglementarea jocurilor de noroc.
Recent, el a fost implicat într-o discuție referitoare la alegerile prezidențiale din România, unde a evidențiat influența Rusiei asupra rezultatelor. Tomac a subliniat că o persoană care nu avea o popularitate semnificativă a reușit să ajungă pe locuri fruntașe în trendingurile de pe TikTok, ceea ce sugerează o manipulare a alegerilor. „Singura presă care a aplaudat această victorie a fost presa de la Moscova”, a afirmat el, atrăgând atenția asupra amenințărilor la adresa democrației în Europa.
În ceea ce privește problemele economice, Tomac a pledat pentru susținerea industriei auto europene, subliniind importanța acesteia pentru economia Uniunii. „Peste 14 milioane de cetățeni europeni își desfășoară activitatea în acest domeniu, iar Comisia Europeană trebuie să vină cu un plan ambițios pentru a sprijini această industrie”, a declarat el. Tomac a evidențiat provocările cu care se confruntă industria auto, inclusiv birocrația excesivă și lipsa direcției clare, care afectează competitivitatea pe piața globală.
De asemenea, el a fost parte dintr-o inițiativă de reglementare a jocurilor de noroc la nivel european, împreună cu alți eurodeputați. Această inițiativă vizează nu doar impozitarea sectorului, ci și reglementarea acestuia într-un mod care să protejeze consumatorii și să combată operatorii ilegali. „Sectorul jocurilor de noroc și al pariurilor a devenit din ce în ce mai digital și transfrontalier, iar cadrele naționale de reglementare sunt fragmentate”, a explicat Tomac, subliniind necesitatea unei acțiuni coordonate la nivel european.
În concluzie, Eugen Tomac se prezintă ca un politician activ și vocal, care abordează problemele sensibile cu care se confruntă nu doar România, ci și întreaga Europă. Criticile sale la adresa conducerii Serbiei și apelurile pentru o mai bună reglementare a industriei demonstrează angajamentul său față de valorile democratice și economice ale Uniunii Europene. Contextul actual, marcat de provocări politice și economice, va continua să influențeze agenda sa și direcția pe care o va lua România în viitor.