Pe 5 iunie 2026, președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul care oficializează desemnarea lui Eugen Tomac ca premier. Această decizie marchează începutul unei perioade critice pentru Tomac, care are la dispoziție zece zile pentru a obține voturile necesare învestirii noului Guvern. Conform Constituției României, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să solicite votul de încredere al Parlamentului în termen de 10 zile de la desemnare, ceea ce înseamnă că Tomac trebuie să finalizeze programul de guvernare și să contureze echipa de miniștri până pe 14 iunie.
Administrația Prezidențială a comunicat că Tomac va trebui să convingă partidele parlamentare să-i ofere sprijinul necesar pentru a forma o majoritate. În prezent, pentru a fi învestit, Tomac are nevoie de 233 de voturi, iar distribuția actuală a voturilor în Parlament este variată: PSD dispune de 127 de voturi, AUR de 90, PNL de 76, USR de 59, UDMR de 31, iar grupurile minorităților naționale totalizează 17 voturi. În plus, există și grupuri mai mici care ar putea influența rezultatul, cum ar fi S.O.S România cu 15 voturi, PACE – Întâi România cu 11 voturi și parlamentarii neafiliați, care adună 21 de voturi.
De la anunțul desemnării, reacțiile din partea partidelor politice nu au întârziat să apară. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a fost printre primii care a reacționat, declarând pe rețelele sociale că partidul său este deschis la discuții cu Eugen Tomac pentru a coagula o majoritate parlamentară. Social-democrații așteaptă ca Tomac să îi contacteze pentru a discuta detalii, iar abia apoi vor decide dacă îl vor susține.
Claudiu Manda, secretarul general al PSD, a subliniat că evaluarea competenței va fi un criteriu esențial în decizia de susținere a lui Tomac. Acesta a menționat că experiența și capacitatea de a gestiona domenii-cheie ale statului vor fi priorități în analiza propunerii. De asemenea, informațiile sugerează că PSD ar dori ca programul de guvernare să includă măsuri de stânga, cum ar fi ajutoare pentru categoriile vulnerabile și ajustări fiscale.
În contrast, reacția din partea PNL a fost mai rezervată. Dan Motreanu, secretarul general al PNL, a afirmat că Eugen Tomac nu îndeplinește criteriile de „încredere publică” și „legitimitate tehnică” necesare pentru a conduce Guvernul. Motreanu a reamintit că PMP, partidul lui Tomac, nu a reușit să obțină locuri în Parlament la alegerile din 2024, ceea ce ridică semne de întrebare privind sprijinul său politic.
Ilie Bolojan, liderul PNL, a declarat că a fost contactat de Tomac și că urmează să aibă o discuție cu acesta. Bolojan a menționat că PNL nu poate susține un guvern care include miniștri sau secretari de stat asociați cu PSD, subliniind că rezervele față de eficiența unui guvern tehnocrat sunt considerabile.
Pe de altă parte, USR, prin vocea liderului său Dominic Fritz, a declarat că va discuta cu Tomac, dar nu va susține un guvern care colaborează cu PSD. Fritz a insistat asupra necesității ca miniștrii din Guvernul Bolojan să fie incluși în noul Executiv, subliniind competența și voința de reformă a acestora.
În ceea ce privește UDMR, liderul Kelemen Hunor a afirmat că formațiunea va lua o decizie în privința susținerii lui Tomac spre sfârșitul săptămânii viitoare. Kelemen a subliniat că așteaptă detalii despre programul de guvernare și lista miniștrilor înainte de a se angaja în discuții mai aprofundate. El a adăugat că desemnarea unui politician fără partid în Parlament pentru a forma un guvern tehnocrat este o situație fără precedent în politica românească, ridicând întrebări despre viabilitatea acestei abordări.
Această situație subliniază provocările cu care se confruntă Eugen Tomac în încercarea de a forma un nou Guvern. Într-un context politic fragmentat și cu o diversitate de opinii în rândul partidelor, Tomac va trebui să navigheze cu abilitate pentru a obține susținerea necesară. Fiecare partid își va evalua opțiunile în funcție de interesele proprii, iar negocierile vor fi esențiale în zilele următoare.
Rămâne de văzut dacă Eugen Tomac va reuși să își contureze un guvern viabil și să obțină voturile necesare învestirii, sau dacă va fi nevoit să facă față unei opoziții unite care ar putea să saboteze inițiativele sale. Aceasta este o etapă crucială pentru politica românească, care ar putea influența direcția viitoare a țării în contextul instabilității politice actuale.