Parlamentul European se pregătește să ia o decizie semnificativă marți, 28 aprilie 2026, când va vota asupra ridicării imunității a șapte eurodeputați, printre care se numără și Diana Șoșoacă. Aceasta din urmă se află în centrul unei controverse, fiind pusă sub inculpare în România pentru 11 infracțiuni, inclusiv acuzații grave de propagandă legionară și lipsire de libertate.
Votul va avea loc la Strasbourg, începând cu ora 12:00, ora locală (13:00, ora României). Această sesiune a Parlamentului European este deosebit de importantă, având în vedere că imunitatea parlamentară este un mecanism de protecție care permite eurodeputaților să își exercite funcțiile fără a fi supuși unor presiuni legale din partea autorităților naționale.
Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European (JURI) a avizat favorabil ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, cu 17 voturi „pentru”, fără voturi „împotrivă” și cu o singură abținere. Raportul a fost întocmit de eurodeputatul Dominik Tarczynski, din grupul Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), care a argumentat că există suficiente motive legale pentru a permite autorităților române să continue ancheta împotriva eurodeputatei.
Un aspect notabil al acuzațiilor care o vizează pe Șoșoacă este plângerea depusă de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Aceasta face referire la un discurs susținut de Șoșoacă în plenul Parlamentului European, în care a recomandat dezvoltarea unor strategii de politică externă inspirate de modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu. Această afirmație a stârnit indignare și a fost interpretată ca o tentativă de a glorifica regimul comunist, ceea ce este considerat inacceptabil de către majoritatea societății românești.
În plus, IICCMER a depus un denunț la Parchetul de pe lângă instanța supremă, acuzând-o pe Șoșoacă de promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război. Aceste acuzații sunt extrem de grave, având în vedere contextul istoric al României și impactul pe care îl au asupra societății și a relațiilor internaționale.
Diana Șoșoacă a reacționat vehement la avizul favorabil pentru ridicarea imunității sale, afirmând că atât sistemul românesc, cât și cel european se tem de ea. Pe rețelele sociale, ea a declarat: „V-ați semnat condamnarea! M-ați martirizat, fătălăilor!” Această atitudine sugerează că Șoșoacă își asumă rolul de victimă și își construiește imaginea de opozant al sistemului, ceea ce ar putea atrage sprijin din partea susținătorilor săi.
În septembrie 2025, procurorul general a solicitat oficial ridicarea imunității pentru Diana Șoșoacă, argumentând că acuzațiile aduse acesteia sunt suficiente pentru a justifica o anchetă penală. Această solicitare a fost confirmată de șefa Parlamentului European, Roberta Metsola, care a declarat că autoritățile române au trimis o cerere oficială pentru ridicarea imunității eurodeputatei.
Pe parcursul audierii din 24 martie 2026, care a avut loc cu ușile închise, Diana Șoșoacă a avut ocazia să își prezinte punctul de vedere în fața Comisiei JURI. Această audiere a fost crucială pentru a clarifica poziția sa și pentru a aduce argumente în favoarea menținerii imunității.
Contextul politic din România este, de asemenea, relevant în această situație. Diana Șoșoacă a devenit o figură polarizantă în politica românească, având susținători fervenți, dar și critici vehemenți. Aceasta a fost implicată în numeroase controverse, iar acuzațiile de trădare națională și propagandă legionară au stârnit reacții puternice din partea societății civile și a partidelor politice.
Dacă Parlamentul European va decide să ridice imunitatea Dianei Șoșoacă, aceasta va trebui să facă față acuzațiilor formulate împotriva sa în România. O astfel de decizie ar putea avea consecințe semnificative nu doar pentru cariera sa politică, ci și pentru imaginea României pe plan internațional. De asemenea, ar putea deschide calea pentru o discuție mai amplă despre libertatea de exprimare și limitele acesteia în contextul activităților politice.
În cazul în care imunitatea sa va fi menținută, Diana Șoșoacă va continua să fie un actor important în politica românească, având posibilitatea să își consolideze susținerea în rândul alegătorilor care se simt marginalizați de sistemul politic tradițional. Aceasta ar putea duce la o polarizare și mai mare a opiniei publice, având în vedere că figura sa a fost deja asociată cu mișcări extremiste și cu ideologii controversate.
Decizia Parlamentului European de marți va avea un impact semnificativ asupra viitorului Dianei Șoșoacă și, implicit, asupra peisajului politic din România. Rămâne de văzut cum va reacționa opinia publică și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei situații asupra democrației și statului de drept în România.