Într-o recentă confruntare politică, fostul premier Marcel Ciolacu a lansat un atac dur împotriva actualului prim-ministru Ilie Bolojan, cu privire la gestionarea programului de înzestrare militară SAFE. Ciolacu, care în prezent ocupă funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, a subliniat că declarațiile lui Bolojan sunt nu doar false, ci și rezultatul disperării, având în vedere că acesta urmează să fie demis în curând.
Atacul lui Ciolacu a venit ca răspuns la afirmațiile lui Bolojan, care susținea că schema de gestionare a programului SAFE a fost stabilită și votată în timpul mandatului său. "E disperat fiindcă va fi demis peste patru zile și minte cu nerușinare", a declarat Ciolacu, adăugând că documentele oficiale contrazic afirmațiile premierului.
Un aspect esențial al disputei este OUG 62/2025, adoptată pe 20 noiembrie 2025, care a desemnat Cancelaria prim-ministrului ca integrator al programului SAFE. Ciolacu a subliniat că această decizie a fost luată sub guvernul lui Bolojan și nu în timpul mandatului său. "Decizia Prim-Ministrului nr. 524/21 noiembrie 2025, care numește componența grupului de lucru interinstituțional, este semnată de Ilie Bolojan, nu de Marcel Ciolacu", a precizat el, subliniind că toate aceste acte sunt dovada clară a responsabilității actualului premier.
Ciolacu a continuat să explice că, deși regulamentul european relevant a fost adoptat înainte de mandatul lui Bolojan, acesta nu reprezintă o schemă românească de gestionare, ci un act european. "Singurul element care s-a petrecut înaintea mandatului Bolojan este Regulamentul (UE) 2025/1106, adoptat de Consiliul UE pe 27 mai 2025, dar acesta este un act european, nu o ‘schemă românească de gestionare’!", a subliniat el.
În plus, Ciolacu a criticat structura grupului de lucru interinstituțional creat pentru gestionarea programului SAFE, afirmând că acesta este condus de politicieni și nu de specialiști în domeniul apărării. "Este o structură politică, condusă de un politruc de la Oradea, pus șef al Cancelariei ca să conducă un program de înzestrare militară de 16 miliarde euro! NU de specialiști MApN, cum ar fi normal într-un stat NATO!", a declarat el, evidențiind astfel riscurile unei astfel de gestionări.
Criticile lui Ciolacu nu s-au oprit aici. El a subliniat că, în ciuda afirmațiilor lui Bolojan privind o producție de minimum 50% în România, realitatea este diferită. "El încearcă să coafeze zadarnic o realitate care produce un monstru – concentrarea masivă pe un singur producător străin: 5,69 miliarde euro = 68,3% din pachet către un uriaș grup industrial german, ce primește 7 din 15 contracte", a afirmat Ciolacu, acuzându-l pe Bolojan de trădare națională.
De asemenea, fostul premier a amintit de investițiile locale în apărare, afirmând că fabrica de pulberi care urmează să fie deschisă în România este un proiect realizat în colaborare cu ministrul Economiei, Radu Oprea. "Bolojan minte și atunci când se laudă cu munca altuia, minte și atunci când vrea să arunce pe alții vina actelor semnate cu mâna lui în cazul SAFE", a adăugat el.
Reacția lui Ciolacu vine după ce Bolojan a fost întrebat într-o conferință de presă despre decizia de a aloca cinci miliarde de euro din programul SAFE unei companii din Germania, în timp ce doar 800 de milioane au fost alocate unei firme din România. Premierul a răspuns că întrebarea era tendențioasă și că schema de gestionare a fost stabilită în timpul mandatului lui Ciolacu.
În acest context, tensiunile dintre cele două tabere politice se intensifică, iar criticile aduse de Ciolacu ar putea avea un impact semnificativ asupra imaginii lui Bolojan, în special în perspectiva alegerilor viitoare. Fiecare dintre cele două părți își apără cu fervoare pozițiile, iar disputa pe tema programului SAFE reflectă nu doar rivalitatea politică, ci și preocupările legate de securitatea națională și de modul în care România își gestionează resursele în domeniul apărării.
Într-o perioadă în care provocările la adresa securității naționale sunt tot mai mari, modul în care programul SAFE este gestionat va avea implicații directe asupra capacității României de a răspunde acestor provocări. Discuțiile și disputele politice din jurul acestui program sunt, așadar, esențiale nu doar pentru viitorul politic al liderilor implicați, ci și pentru securitatea și stabilitatea țării.