Centrele publice din București-Ilfov, deficit major în furnizarea serviciilor de radioterapie

De Redacția Romania Din Suflet  ·  19 iunie 2026

Centrele publice din București-Ilfov, deficit major în furnizarea serviciilor de radioterapie

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a tras un semnal de alarmă cu privire la accesul limitat al pacienților oncologici din regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est la serviciile de radioterapie. Conform organizației, centrele publice din zona București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de tratamente, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la eficiența sistemului de sănătate din România.

Problema accesului la radioterapie este una complexă și a fost amplificată de haosul politic și de măsurile legislative și administrative care îngreunează accesul pacienților la servicii medicale esențiale. Federația subliniază că pacienții cu afecțiuni cronice, inclusiv cei oncologici, se confruntă cu un sistem care nu le asigură tratamentele necesare în timp util. De asemenea, problema suportării costurilor primei zile de concediu medical pentru pacienții cronici rămâne nerezolvată, în ciuda angajamentelor autorităților.

Analizând datele furnizate de instituțiile de profil, se observă o creștere constantă a cazurilor de cancer la nivel mondial, inclusiv în România. Aproximativ 50-60% dintre pacienții diagnosticați cu cancer au nevoie de radioterapie, iar în România, distribuția resurselor pentru acest tip de tratament este extrem de inegală. Regiunile Sud-Muntenia și Sud-Est se confruntă cu un deficit major de infrastructură de radioterapie, în ciuda faptului că București și Ilfov funcționează ca un centru oncologic regional și național.

Numărul total de pacienți care necesită tratament prin radioterapie în zona București-Ilfov și județele limitrofe este estimat la un minim de 10.000 anual. Aceasta este o valoare minimă, având în vedere că, în primele trei trimestre ale anului 2025, centrele de radioterapie din această zonă au tratat deja peste 9.000 de pacienți. Această statistică evidențiază o nevoie urgentă de extindere a capacității de tratament, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

În prezent, autoritățile susțin că serviciile de radioterapie sunt furnizate prin aproximativ 25 de acceleratoare, dintre care 13 sunt în centre publice. Cu toate acestea, realitatea este că această capacitate se dovedește a fi insuficientă. Centrele publice din București-Ilfov acoperă doar puțin peste 10% din necesarul de servicii de radioterapie, iar acest procent a scăzut constant în ultimii ani, cu 15% în 2023 și 12% în 2024.

Un alt aspect îngrijorător este că, în județele Călărași, Ialomița, Giurgiu și Dâmbovița, care au o populație cumulată de peste 1.300.000 de persoane, nu există centre de radioterapie. Aceasta înseamnă că pacienții din aceste județe sunt nevoiți să călătorească în București pentru a beneficia de tratament, ceea ce poate întârzia accesul la servicii esențiale.

În acest context, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer face apel la autorități să recunoască gravitatea situației și să coopteze toate resursele disponibile în sistemul de sănătate, fie că acestea provin din sectorul public sau privat. Este esențial ca pacienții să aibă acces rapid la tratamentele de care au nevoie, fără a fi condiționați de criterii administrative.

Federația subliniază că nu este suficient să se analizeze numărul de aparate disponibile pe hârtie, ci este necesar să se evalueze capacitatea efectivă de tratament a centrelor. De exemplu, un centru oncologic modern din Sectorul 3 al Municipiului București, care oferă servicii de radioterapie, nu este inclus în Programul Național de Oncologie, ceea ce ridică întrebări cu privire la criteriile de selecție și la modul în care sunt gestionate resursele.

În concluzie, situația pacienților oncologici din România necesită o atenție urgentă și măsuri concrete din partea autorităților. Accesul la servicii de radioterapie trebuie să fie garantat, iar resursele disponibile trebuie utilizate eficient pentru a răspunde nevoilor pacienților. Aceasta nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și o chestiune de demnitate și drepturi fundamentale pentru cei care se confruntă cu această boală devastatoare.

← Înapoi la știri

Citește și: