Pe 9 mai, România a marcat Ziua Europei, o dată cu o semnificație profundă atât pentru țară, cât și pentru continentul european. În acest context, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj optimist, subliniind beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană, în timp ce Ilie Bolojan, premierul demis, a lansat un avertisment referitor la riscurile care amenință democrația și modernizarea statului român.
Ziua de 9 mai are rădăcini istorice adânci pentru România. În 1877, Mihail Kogălniceanu a proclamat independența față de Imperiul Otoman, iar în 1945, acestă dată a marcat sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu capitularea Germaniei. De asemenea, în 1950, a fost pusă piatra de temelie a construcției europene prin formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, un precursor al Uniunii Europene de astăzi.
Cu toate acestea, anul acesta, recepția oficială de la Palatul Cotroceni, planificată pentru a celebra Ziua Europei, a fost anulată din cauza crizei politice declanșate de moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR, care a dus la căderea guvernului condus de Ilie Bolojan.
În discursul său, Nicușor Dan a făcut o legătură între Ziua Europei și Ziua Independenței, evidențiind că ambele evenimente reflectă destinul occidental al României. Președintele a subliniat importanța de a privi dincolo de crizele politice actuale și de a analiza parcursul pozitiv al țării în ultimii ani. El a afirmat că Uniunea Europeană a adus stabilitate și prosperitate, menționând că pacea este un element esențial care trebuie protejat, mai ales în contextul conflictelor din apropierea granițelor României.
Nicușor Dan a evidențiat progresele economice realizate de România în ultimele două decenii, menționând că salariul mediu s-a triplat și a ajuns la aproximativ 80% din media salariilor din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, el a recunoscut că disparitățile dintre veniturile mari și cele mici rămân semnificative, iar corupția continuă să reprezinte o problemă majoră, afectând în special persoanele cu venituri reduse.
Discuțiile despre relația financiară dintre România și Uniunea Europeană au fost, de asemenea, parte integrantă a mesajului său. Nicușor Dan a subliniat că România a contribuit cu 36 de miliarde de euro la bugetul european, primind în schimb 110 miliarde de euro, ceea ce a dus la un câștig net de 74 de miliarde de euro. Aceste fonduri au fost utilizate în diverse domenii, inclusiv în agricultură și dezvoltarea satelor, precum și pentru modernizarea infrastructurii, cu aproximativ 4.000 de kilometri de drumuri construite sau renovate cu ajutorul fondurilor europene.
Președintele a recunoscut, însă, că Uniunea Europeană nu este lipsită de greșeli. El a menționat probleme precum dependența de gazul rusesc și neglijarea industriei de apărare, subliniind necesitatea de a discuta aceste aspecte cu seriozitate. În același timp, a afirmat că Uniunea Europeană rămâne o construcție democratică, unde greșelile pot fi corectate prin dezbateri deschise, un aspect care, din păcate, este puțin reflectat în spațiul public românesc.
Nicușor Dan a abordat și problema reprezentării României în Uniunea Europeană, subliniind că țara trebuie să învețe să construiască alianțe și să își susțină interesele în mod coerent, așa cum fac și celelalte state membre. El a respins ideea că liderii români merg la Bruxelles pentru a primi ordine, considerând că această afirmație îndepărtează societatea de o dezbatere reală despre locul României în Uniunea Europeană.
În ceea ce privește politica externă, președintele a subliniat importanța unui parteneriat solid între Uniunea Europeană și Statele Unite, reafirmând susținerea României pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. De asemenea, a anunțat că a purtat discuții cu liderii partidelor pro-occidentale, identificând constrângerile fiecărui partid și continuând negocierile pe baza unor scenarii clare.
În final, Nicușor Dan a promis că România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil, subliniind că există un acord asupra marilor direcții, inclusiv aderarea la OECD și programul PNRR. El a menționat că noul guvern va avea ca obiectiv pregătirea bugetului pentru anul 2027 până în toamnă.
Pe de altă parte, Ilie Bolojan, premierul demis, a transmis un mesaj puternic de avertizare. Acesta a subliniat că apartenența României la Uniunea Europeană trebuie protejată, avertizând asupra riscurilor revenirii la un sistem bazat pe privilegii și obediență. Bolojan a subliniat că România nu este singură, ci face parte dintr-o comunitate de state care promovează libertatea, democrația și prosperitatea.
El a subliniat că, de-a lungul anilor, în România a existat un mecanism de putere cu rădăcini în comunism, în care avansarea se făcea pe baza relațiilor, nu a competenței. Bolojan a avertizat că acest sistem reacționează atunci când reformele îi afectează privilegiile și că modernizarea României este o luptă dificilă.
În contrast cu această realitate, Europa reprezintă instituții puternice și o societate bazată pe reguli, unde respectul pentru banul public și egalitatea de șanse sunt fundamentale. Bolojan a întrebat retoric dacă românii își