În urmă cu zece ani, britanicii au votat pentru a părăsi Uniunea Europeană, un moment istoric care a marcat o întorsătură semnificativă în politica britanică. De atunci, efectele Brexit-ului au fost resimțite profund în diverse sectoare ale economiei și societății. Recent, un sondaj realizat de organizația Best for Britain a arătat că mai mult de jumătate dintre britanici, exact 53%, susțin o reîntoarcere completă în Uniunea Europeană. Această tendință este susținută în special de alegătorii Partidului Laburist, ai Liberal-Democraților și ai Partidului Verde, unde procentul de susținere depășește 80%.
Sondajul a fost realizat la zece ani după referendumul din 2016, care a decis în favoarea Brexit-ului, și a scos la iveală o schimbare semnificativă în percepția publicului. În rândul alegătorilor laburiști, 83% susțin reîntoarcerea în UE, iar în rândul liberal-democraților și verzilor, procentajul este și mai mare, atingând 84% și respectiv 82%. Chiar și printre alegătorii conservatori și cei ai Partidului Reform UK, care militează pentru Brexit, 39% și respectiv 18% se arată favorabili ideii de reintegrare.
Această schimbare de atitudine este semnificativă, având în vedere că Brexit-ul a fost promovat ca o soluție pentru a recâștiga suveranitatea națională și pentru a îmbunătăți economia. Însă, realitatea a fost diferită. De la ieșirea din UE, Marea Britanie s-a confruntat cu provocări economice și sociale, iar multe dintre promisiunile făcute în timpul campaniei pro-Brexit s-au dovedit a fi iluzorii.
Cercetătorii care au realizat sondajul au testat șase scenarii posibile pentru viitorul relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană, inclusiv continuarea politicii actuale a Partidului Laburist, menținerea acordului negociat de Boris Johnson, divergențe și mai mari în reglementări, aderarea la uniunea vamală și la piața unică, precum și reintegrarea totală în UE. Această diversitate de opțiuni scoate în evidență complexitatea situației actuale și provocările politice cu care se confruntă partidele britanice.
Unul dintre cele mai controversate aspecte este poziția Partidului Laburist, care se opune ferm ideii de reintegrare în uniunea vamală și piața unică. Această poziție ar putea provoca diviziuni interne, având în vedere că unii membri ai partidului și susținătorii săi consideră că o astfel de politică ar putea aduce beneficii economice semnificative. Tom Brufatto, directorul de politici și cercetare la Best for Britain, a subliniat că este necesară o discuție aprofundată despre suveranitate, având în vedere că reintegrarea în uniunea vamală și piața unică ar implica externalizarea unor reglementări esențiale.
Pe de altă parte, strategia Partidului Laburist de a se alinia la normele pieței unice, fără a adera efectiv la aceasta, ridică întrebări despre viabilitatea acestei abordări. De exemplu, Partidul Laburist a propus o reducere a barierelor comerciale pentru exporturile agricole printr-un acord sanitar și fitosanitar (SPS). Însă, de la Brexit, Marea Britanie a avut divergențe cu privire la 76 de norme și reglementări legate de acest acord, ceea ce subliniază dificultățile cu care se confruntă.
Expertul în sondaje John Curtice a criticat strategia de tăcere a Partidului Laburist în legătură cu Brexit-ul, sugerând că pierderea bazei electorale liberale pe teme precum Brexit-ul ar putea fi mai dăunătoare decât pierderea în fața partidelor pro-Brexit. De asemenea, fostul lider al Partidului Laburist, Neil Kinnock, a declarat că Brexit-ul a avut un impact devastator asupra Regatului Unit și că se așteaptă ca Partidul Laburist să militeze într-o zi pentru reintegrarea în UE.
Anand Menon, directorul UK in a Changing Europe, a adăugat că poziția Partidului Laburist reflectă contradicții interne. El a subliniat că, din punct de vedere economic, nu este sustenabil pentru un guvern să opteze pentru o politică care valorează doar 1% creștere, în contextul în care Brexit-ul a costat economia britanică 8% din PIB. Această situație complicată determină Partidul Laburist să navigheze între presiunea de a avansa rapid și riscurile de a deveni un acceptant pasiv al regulilor impuse de UE.
Alinierea la reglementările Uniunii Europene ar necesita o monitorizare constantă pentru a preveni apariția divergențelor accidentale. Aceasta ar putea aduce o povară administrativă suplimentară, complicând și mai mult situația deja dificilă.
În acest context, se așteaptă ca dezbaterile legate de viitorul relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană să devină din ce în ce mai intense. Oamenii de rând încep să realizeze că efectele Brexit-ului nu au fost cele promise, iar susținerea pentru reintegrarea în UE ar putea continua să crească. Această schimbare de opinie ar putea influența semnificativ agenda politică britanică în anii următori, determinând partidele să reevalueze pozițiile lor și să abordeze mai direct problemele generate de Brexit.