Președintele României, Nicușor Dan, a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la o modificare legislativă recentă care afectează guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Această acțiune vine în contextul îngrijorărilor exprimate de președinte referitoare la posibilele cheltuieli nelimitate pe care directorii companiilor de stat le-ar putea deconta, ca urmare a unui amendament adoptat de Camera Deputaților.
Legea contestată, care vizează aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 73/2018, introduce un nou alineat în articolul 39 din Ordonanța de Urgență nr. 109/2011. Conform acestei modificări, cheltuielile efectuate de directorii și administratorii companiilor publice, în scopul exercitării mandatelor lor, nu vor mai fi considerate beneficii sau avantaje, ceea ce ridică semne de întrebare în privința transparenței și responsabilității financiare a acestor entități.
Una dintre principalele preocupări ale președintelui Dan este legată de faptul că, prin acest amendament, se deschide calea unor cheltuieli nelimitate și arbitrare. Acesta subliniază că modificările legislative permit o interpretare extrem de largă a cheltuielilor ce pot fi decontate, inclusiv cele legate de reprezentare, transport, diurnă și cazare. Astfel, directorii vor putea justifica cheltuieli semnificative fără a exista un plafon clar, ceea ce ar putea conduce la abuzuri și la o gestionare defectuoasă a banului public.
În sesizarea sa, președintele argumentează că aceste modificări contravin principiului de protejare a intereselor naționale în activitatea economică, așa cum este stipulat în Constituția României. El menționează că gestionarea necontrolată a resurselor întreprinderilor publice, care administrează active strategice pentru stat, poate afecta direct patrimoniul național și, implicit, interesele cetățenilor.
De asemenea, Nicușor Dan avertizează că o astfel de reglementare ar putea să conducă la o guvernanță corporativă netransparentă, ceea ce ar submina eficiența economică pe care statul este obligat să o garanteze. În acest context, președintele evocă riscurile legate de camuflarea unor avantaje materiale sub formă de cheltuieli profesionale, ceea ce ar putea duce la o erodare a încrederii publicului în instituțiile statului.
Un alt aspect semnalat de președinte este lipsa de previzibilitate a actului normativ. El subliniază că formulările vag definite, cum ar fi „realizate în scopul exercitării mandatelor”, complică estimarea cuantumului cheltuielilor ce pot fi incluse la decontare. Acest lucru nu doar că face imposibilă o evaluare corectă a cheltuielilor, dar poate crea și o situație propice pentru abuzuri.
Nicușor Dan subliniază că, deși nu contestă în mod direct OUG nr. 73/2018, ci doar modul în care a fost adoptată și conținutul modificărilor aduse la Camera Deputaților, este esențial ca legislația să fie clară și bine definită. În opinia sa, o reglementare care permite cheltuieli nelimitate sub diverse pretexte nu este în interesul public și poate conduce la o gestionare defectuoasă a resurselor financiare ale statului.
Modificările aduse legii privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice au stârnit reacții diverse în rândul politicienilor și al experților în domeniu. Unii consideră că această flexibilitate în cheltuieli este necesară pentru a permite directorilor să își îndeplinească eficient atribuțiile, în timp ce alții văd în această abordare o potențială sursă de corupție și abuzuri.
Contextul economic actual, marcat de provocări financiare și de necesitatea eficientizării cheltuielilor publice, face ca această temă să fie deosebit de relevantă. Este esențial ca orice modificare legislativă să fie însoțită de măsuri adecvate de control și transparență, pentru a asigura o guvernanță responsabilă și eficientă în întreprinderile de stat.
În acest sens, așteptările sunt mari în ceea ce privește decizia pe care o va lua CCR. O eventuală declarare a neconstituționalității modificărilor legislative ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care sunt gestionate întreprinderile publice din România și ar putea restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Pe de altă parte, o decizie favorabilă modificărilor ar putea deschide calea unor practici mai puțin transparente, cu consecințe pe termen lung pentru economia națională.
Astfel, rămâne de văzut cum va reacționa Curtea Constituțională la această sesizare și ce implicații va avea decizia sa asupra guvernanței corporative în România.