Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a oferit recent un interviu în care a discutat despre problemele cu care se confruntă companiile de stat din România și despre pașii pe care guvernul îi ia pentru a aborda aceste provocări. În cadrul discuției, Gheorghiu a subliniat că unele dintre aceste entități publice rezistă la schimbare, nefiind dispuse să ofere informațiile necesare autorităților care le reprezintă, în ciuda faptului că aceste companii sunt, în esență, deținute de cetățeni.
Un exemplu relevant pe care l-a adus în discuție este compania Electrocentrale Grup, care, deși ar trebui să activeze în domeniul energiei, generează aproximativ 80% din veniturile sale din închirieri de clădiri. Gheorghiu a criticat gestionarea defectuoasă a Ministerului Energiei, care nu a monitorizat această companie timp de zeci de ani. Aceasta a subliniat că, atunci când o companie nu își mai îndeplinește obiectivele pentru care a fost înființată, este esențial să fie restructurată sau, în cazuri extreme, închisă.
În acest context, Gheorghiu a menționat că la Electrocentrale Grup sunt angajați peste 30 de oameni care se ocupă exclusiv cu închirierile, iar veniturile obținute nu acoperă cheltuielile. Acest exemplu ilustrează o problemă mai largă: existența unor companii care, deși inactive din punct de vedere operațional, continuă să consume resurse financiare. Gheorghiu a adus în discuție cazul Petrotrans, o companie aflată în insolvență de 19 ani, care a cheltuit banii doar pentru a plăti lichidatorii și contabilitatea.
În urma identificării acestor probleme, Gheorghiu a început un dialog cu Ministerul Energiei pentru a înțelege mai bine situația companiilor de stat. Un aspect semnificativ a fost blocarea procesului de închidere a falimentului Petrotrans, care a fost întârziat de contestarea lichidării de către Agenția de Administrare a Activelor Statului. Aceasta a contestat procesul pentru o creanță de doar 6.900 de lei, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența și responsabilitatea instituției.
Gheorghiu a subliniat că, deși a identificat problemele, schimbarea nu se poate realiza peste noapte. Aceasta a subliniat că nu este suficient să identificăm vinovați, ci trebuie să abordăm fenomenul în ansamblu. În acest sens, a solicitat Agenției de Administrare a Activelor Statului o situație detaliată a companiilor de stat aflate în insolvență, dar răspunsul primit a fost unul dezamăgitor, indicând lipsa unei baze de date actualizate.
Un alt subiect important discutat de Gheorghiu a fost propunerea Guvernului de a analiza posibilitatea vânzării accelerate pe bursă a unor companii de stat. Vicepremierul a clarificat că nu a fost o recomandare oficială de vânzare, ci o propunere de analiză a companiilor care ar putea fi listate. Aceasta a explicat că, în contextul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România trebuie să restructureze sau să listeze trei companii de stat până la termenul limită din 31 august 2026, altfel riscăm să pierdem 70 de milioane de euro.
Gheorghiu a subliniat că, de la adoptarea PNRR în 2021, nu s-a făcut nimic în această direcție. Astfel, la preluarea mandatului său, a realizat că este esențial să găsească soluții rapide pentru a respecta angajamentele asumate. În acest sens, a propus o listă exploratorie a companiilor care ar putea fi restructurate sau listate, în colaborare cu miniștri din diferite ministere.
În ceea ce privește listarea accelerată, Gheorghiu a explicat că aceasta nu este o vânzare pe sub masă, ci un proces reglementat, în care băncile selectate intermediază vânzarea acțiunilor către investitori instituționali. Aceasta a subliniat că vânzarea accelerată poate aduce un preț mai mic decât o ofertă publică inițială, dar reprezintă o opțiune viabilă în cazul în care restructurarea nu poate fi realizată în timp util.
Gheorghiu a menționat că a avut discuții cu mai mulți oficiali, inclusiv cu vicepremierul PSD, Marian Neacșu, pentru a se asigura că există un consens în privința listării companiilor de stat. Aceasta a subliniat că, în cadrul comitetelor interministeriale, nu a existat nicio opoziție față de propunerile avansate, ceea ce sugerează o deschidere din partea guvernului pentru a aborda aceste probleme.
În final, Oana Gheorghiu a subliniat că provocările cu care se confruntă companiile de stat din România sunt semnificative, iar soluțiile nu pot fi implementate rapid fără o asumare politică fermă. Aceasta a evidențiat necesitatea de a acționa decisiv pentru a respecta angajamentele internaționale și pentru a asigura sustenabilitatea acestor entități publice. Este esențial ca guvernul să continue dialogul și să colaboreze cu toate părțile implicate pentru a găsi soluții eficiente și durabile în gestionarea companiilor de stat.