Președintele Nicușor Dan a decis să urmeze o strategie similară cu cea a fostului președinte Klaus Iohannis în ceea ce privește consultările pentru formarea noului Guvern. Această alegere a fost subliniată de politologul Cristian Preda, care a observat că Dan se îndreaptă spre un model deja consacrat în politica românească, acela al „rotativei” între partidele de guvernare, un concept care a apărut în urma crizei politice din 2021.
Preda a explicat că Nicușor Dan nu intenționează să facă experimente în acest context și va solicita partidelor să precizeze pe ce majoritate se pot baza înainte de a avansa o propunere de prim-ministru. Această abordare, conform lui Preda, reflectă o interpretare a atribuțiilor constituționale ale președintelui, similară cu cea adoptată de Iohannis în momentul în care Dacian Cioloș a fost desemnat premier, dar nu a reușit să obțină votul de învestitură din partea Parlamentului.
În urmă cu aproximativ cinci ani, Florin Cîțu a fost demis printr-o moțiune de cenzură, iar acest incident a marcat începutul unei perioade de instabilitate politică. Moțiunea de cenzură care a dus la căderea cabinetului Cîțu a fost semnată de un număr record de parlamentari, iar acest precedent a influențat profund modul în care partidele își negociază puterea și colaborările. Preda a subliniat că Nicușor Dan ar trebui să evite capcanele politice în care a căzut Iohannis, care, în opinia sa, a acționat dintr-o dorință de răzbunare față de USR, după ce aceștia au votat împotriva lui Cîțu.
În ceea ce privește consultările care vor avea loc, Nicușor Dan a afirmat că nu va avansa o desemnare pentru funcția de prim-ministru decât după ce se va asigura că există o majoritate parlamentară solidă care să susțină noul Guvern. Acesta a declarat că va solicita tuturor partidelor să clarifice dacă au o majoritate negociată înainte de a-și prezenta propunerile. Dan a recunoscut că, în contextul actual de criză politică, opțiunile pentru obținerea unei majorități sunt limitate.
„Mă aștept ca partidele să-și păstreze opțiunile pe care le-au exprimat în spațiul public. Variantele de guvern sprijinite de o majoritate în Parlament sunt relativ puține. Nu voi face experimente, nu cred că este util pentru România să propunem un premier și să vedem dacă acesta reușește să formeze o majoritate”, a declarat Nicușor Dan.
Referitor la posibilitatea desemnării unui premier tehnocrat, Dan a menționat că există o „șansă”, dar nu va avansa nume până când nu va exista o majoritate clară care să susțină o astfel de opțiune. Această precauție reflectă o conștientizare a complexității peisajului politic actual și a riscurilor implicate în formarea unui nou Guvern.
Consultările cu partidele parlamentare sunt programate să aibă loc în zilele următoare, iar Nicușor Dan a subliniat că toate formațiunile, inclusiv AUR, vor fi invitate să participe. Această deschidere este un semn că președintele dorește să abordeze problema într-un mod cuprinzător, fără a exclude voci importante din peisajul politic.
Pe de altă parte, această situație subliniază și provocările cu care se confruntă România în contextul actual. Criza politică, marcată de instabilitate și incertitudine, a generat o atmosferă de neîncredere atât în rândul cetățenilor, cât și în rândul partidelor. În acest context, Nicușor Dan va trebui să navigheze cu abilitate între diferitele interese politice pentru a reuși să formeze un Guvern funcțional.
În concluzie, abordarea lui Nicușor Dan, inspirată de precedentul Iohannis, ar putea oferi un cadru stabil pentru formarea unui nou Guvern, dar rămâne de văzut dacă va reuși să strângă suficiente voturi pentru a obține învestitura. Politica românească se află într-un moment crucial, iar modul în care liderii politici vor răspunde provocărilor actuale va avea un impact semnificativ asupra viitorului guvernării în țară.