Într-un climat de intensitate și divergență politică, Comisia pentru Bugete a Parlamentului European se pregătește să adopte un raport crucial privind cadrul bugetar multianual pentru perioada 2028-2034. Această etapă se desfășoară într-un context în care provocările economice și sociale la nivel european sunt tot mai mari, iar nevoile de finanțare devin din ce în ce mai acute.
Deputatul european Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European (PPE) și coraportor al acestui raport, a subliniat importanța acestui buget, afirmând că se preconizează o creștere semnificativă a fondurilor europene destinate asigurării siguranței cetățenilor. Printre prioritățile identificate se numără apărarea, securitatea frontierelor, securitatea cibernetică și energetică, dar și securitatea alimentară. Aceste măsuri sunt cu atât mai relevante în contextul actual, având în vedere tensiunile din Orientul Mijlociu, criza din Ucraina și efectele schimbărilor climatice care afectează agricultura în diverse regiuni, inclusiv în Africa.
Mureșan a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să devină mai autonomă în producția de alimente, ceea ce va necesita un sprijin mai consistent pentru fermieri. În acest sens, Comisia Europeană a propus inițial o contopire a politicii agricole comune cu politica de coeziune, o idee care a fost contestată de Parlamentul European. Acesta a cerut menținerea celor două politici distincte, fiecare cu propriul buget, pentru a asigura predictibilitate și stabilitate pentru beneficiarii fondurilor europene.
Sub presiunea Parlamentului, Comisia a acceptat să reinstaureze pilonul 2 al politicii agricole comune, alocând 48 de miliarde de euro pentru dezvoltarea rurală. Astfel, propunerea Parlamentului European prevede un total de 385 de miliarde de euro pentru fermieri, împărțit în 260 de miliarde de euro pentru subvenții directe, 48 de miliarde pentru dezvoltare rurală și 45 de miliarde ca sprijin suplimentar în contextul acordului de liber schimb Mercosur.
De asemenea, Parlamentul European a propus o alocare de 274 de miliarde de euro pentru politica de coeziune, menținând astfel echilibrul față de bugetul actual. Este important de menționat că, în ansamblu, Parlamentul susține o creștere a bugetului Uniunii Europene cu 10% față de propunerea Comisiei, care a fost stabilită la 1,15% din venitul național brut (VNB) al statelor membre. Într-o lume în continuă schimbare, unde riscurile la adresa securității sunt în creștere, iar nevoia de investiții în digitalizare și inteligență artificială devine urgentă, o stagnare a bugetului ar fi o greșeală strategică.
Un alt aspect important discutat în cadrul negocierilor este modul de rambursare a datoriilor acumulate pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mureșan a subliniat că Parlamentul European susține ca rambursarea celor 200 de miliarde de euro să nu afecteze programele existente, cum ar fi cele destinate fermierilor, IMM-urilor sau educației. Propunerea Parlamentului este ca rambursarea să se facă din surse proprii de venit ale Uniunii Europene, în afara bugetului tradițional.
Negocierile au fost extrem de dificile, reflectând diviziunile dintre principalele familii politice europene. Grupul social-democrat a pledat pentru un fond specific destinat sănătății, care nu mai era inclus în propunerea Comisiei, și a obținut alocări suplimentare pentru locuințe. De asemenea, au fost cerute fonduri adecvate pentru agricultură, menținerea politicii de coeziune și resurse suficiente pentru educație.
Victor Negrescu, vicepreședinte al social-democraților europeni, a subliniat necesitatea de a menține cel puțin anvelopa propusă de 60 de miliarde de euro pentru România. El a propus, de asemenea, o abordare integrată în alocarea resurselor, având în vedere că propunerea actuală a Comisiei ar reduce ponderea fondurilor destinate statelor membre, oferind executivului european un control mai mare asupra resurselor.
Pentru programul Erasmus, Negrescu a cerut o alocare de 20% pentru educație, tineret și formarea competențelor, subliniind că suma propusă de 40 de miliarde de euro nu corespunde ambițiilor exprimate anterior. Această sumă, deși reprezintă o creștere de 5% în termeni reali, este considerată insuficientă în raport cu inflația și comasarea programelor.
Un alt punct de discuție a fost introducerea de taxe noi la nivel european, care să sprijine bugetul. Grupul social-democrat a propus o taxă pe industria jocurilor de noroc și pariurilor online, care să contribuie la fondurile pentru educație și prevenție.
Dacă raportul Comisiei pentru Bugete va fi adoptat, acesta va urma să fie supus votului în Parlament, iar poziția finală a Parlamentului European va fi prezentată în cadrul ședinței Consiliului UE programate pentru 23-24 aprilie în Cipru. În cazul în care votul va fi amânat, Consiliul se va pronunța în luna iunie sau iulie, în funcție de președinția care va fi la acel moment.
De ce contează? Această negociere asupra bugetului european are un impact direct asupra României, deoarece alocările financiare influențează dezvoltarea economică, infrastructura și bunăstarea cetățenilor. Într-o perioadă marcată de incertitudini globale, stabilitatea financiară a Uniunii Europene devine esențială pentru a face față provocărilor internaționale, iar deciziile luate acum vor modela viitorul economic al regiunii.