Recent, discuțiile despre listarea companiilor de stat din România au intrat într-o nouă fază de intensitate, cu o serie de controverse politice și economice. Comisia Economică din Senat a avizat favorabil un proiect de lege inițiat de Partidul Social Democrat (PSD), care prevede amânarea listării la bursă a companiilor de stat profitabile până la 31 decembrie 2027. Această inițiativă, care va fi dezbătută în regim de urgență, reflectă tensiunile dintre diferitele partide politice și interesele economice naționale în contextul angajamentelor României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Senatorul PSD Ştefan Radu Oprea, fost Secretar General al Guvernului în Cabinetul Bolojan, a argumentat că decizia de a amâna listarea este justificată de modul în care Executivul a gestionat acest subiect. Oprea a contestat afirmațiile conform cărora PSD ar fi fost informat cu privire la documentele care propun listarea companiilor, subliniind că acestea nu au fost discutate în cadrul comitetului interministerial pentru guvernanță corporativă, condus de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu. Acesta a avertizat că procesul decizional a fost netransparent, menționând că a primit documentele cu privire la listare cu doar câteva ore înainte de o ședință de guvern crucială.
Criticile aduse de Oprea se concentrează pe ideea că listarea companiilor la bursă, deși invocată ca o măsură de transparență, este de fapt un proces opac. El a subliniat că listările accelerate, propuse de Guvern, ar putea avea loc în condiții nefavorabile, cu discounturi semnificative pentru investitori selectați. Această abordare ridică întrebări despre integritatea procesului și despre cine beneficiază cu adevărat de pe urma acestor măsuri.
Pe de altă parte, Guvernul invocă necesitatea de a respecta angajamentele internaționale asumate prin PNRR, care include restructurarea sau listarea a cel puțin trei companii de stat. Vicepremierul Oana Gheorghiu a precizat că România a propus Comisiei Europene varianta restructurării, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra bugetului de stat. Printre companiile vizate se numără Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale Grup, care urmează să fie absorbite de CFR SA pentru a reduce costurile administrative.
Această propunere de restructurare ar putea schimba radical perspectiva asupra listării companiilor de stat. Conform declarațiilor oficiale, listarea nu este o obligație, ci o opțiune rezervată pentru cazurile în care restructurarea nu reușește. În acest context, Guvernul a anunțat că așteaptă validarea Comisiei Europene, estimând că răspunsul va veni în următoarele săptămâni.
Cu toate acestea, în spațiul public, Guvernul a transformat listarea companiilor într-o urgență națională. Vicepremierul Gheorghiu a prezentat o listă de 22 de companii strategice, iar Agenția pentru Managementul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (AMEPIP) a venit ulterior cu o listă preliminară de 11 companii care ar putea fi listate. Printre acestea se numără nume importante din domeniul energiei și infrastructurii, cum ar fi Electrocentrale București SA, Compania Națională de Investiții CNI SA și CNAIR SA.
Includerea companiilor subordonate autorităților locale pe această listă a stârnit controverse, ridicând întrebări cu privire la respectarea autonomiei locale. Aceste societăți, care gestionează servicii publice esențiale, ar putea fi afectate de o decizie centralizată de listare, ceea ce ar putea duce la ingerințe în dreptul autorităților locale de a-și gestiona propriile companii.
Un alt aspect important al acestei situații este presiunea bugetară pe care o resimte Guvernul. Documentele oficiale sugerează că listarea unui procent din acțiunile unor companii precum Hidroelectrica, Romgaz și Transgaz ar putea aduce între 5,3 și 9,4 miliarde de lei la bugetul de stat, ceea ce ar putea ajuta la acoperirea deficitului. De asemenea, CEC Bank este considerată un candidat solid pentru listare, cu o evaluare estimată la 5,4 miliarde de lei.
Metoda de vânzare accelerată a acțiunilor, cunoscută sub denumirea de ABB (Accelerated Bookbuilding), este esențială pentru a înțelege cum se va desfășura acest proces. Aceasta presupune vânzarea rapidă a pachetelor de acțiuni către investitori instituționali, de obicei cu un discount față de prețul de piață. Vicepremierul Gheorghiu a explicat că această metodă permite statului să obțină lichiditate rapidă, dar ridică întrebări despre sustenabilitatea pe termen lung a unei astfel de strategii.
Criticile aduse de opoziție sugerează că întreaga operațiune nu este despre reformă, ci mai degrabă despre nevoia urgentă de fonduri. Oana Gheorghiu a subliniat că scopul este de a „aduce banii acasă”, ceea ce indică o prioritate pe termen scurt în detrimentul unei strategii financiare pe termen lung. Aceasta ar putea însemna renunțarea la fluxuri constante de dividende în favoarea unor încasări punctuale, ceea ce este discutabil în contextul stabilității financiare a statului.
Disputa politică în jurul listării companiilor de stat evidențiază o realitate economică mai complexă: jalonul 443 din PNRR ar putea fi îndeplinit fără a fi nevoie de listare, prin restructurarea companiilor deja propuse. Această opțiune, care este în curs de validare la Comisia Europeană, ar putea explica graba cu care s-au prezentat listele de companii și scenariile de vânzare. Astfel,