Un sondaj recent realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) în luna aprilie 2026 oferă o imagine detaliată asupra percepțiilor și intențiilor de vot ale locuitorilor Capitalei. Conform rezultatelor, majoritatea respondenților consideră că premierul Ilie Bolojan ar trebui să își dea demisia, iar nemulțumirile față de direcția în care se îndreaptă România și Bucureștiul sunt evidente.
În cadrul sondajului, 54% dintre bucureșteni au declarat că susțin demisia premierului Bolojan, în timp ce 42% nu sunt de acord cu această idee. Un mic procent, de 4%, nu a avut o opinie clară. Această situație sugerează o tensiune crescută în rândul populației față de conducerea actuală, ceea ce ar putea influența semnificativ viitoarele alegeri locale.
Un alt aspect interesant evidențiat de sondaj este nivelul de conștientizare a tensiunilor din coaliția de guvernare. Aproape două treimi dintre respondenți (67%) afirmă că sunt la curent cu aceste conflicte, iar 21% au auzit despre ele, dar nu sunt foarte informați. Numai 7% dintre respondenți nu au avut cunoștință despre aceste evenimente, iar 5% nu au oferit un răspuns. Aceste date arată că subiectul este de interes public și că există o preocupare generală pentru stabilitatea guvernului.
Referitor la intențiile de vot pentru alegerile locale programate pentru 7 decembrie 2025, sondajul CURS arată o competiție strânsă între principalele partide. Partidul Social Democrat (PSD) ar obține 22% din voturi, urmat de Partidul Național Liberal (PNL) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), fiecare cu câte 20%. Uniunea Salvați România (USR) ar avea un sprijin de 16%, iar alte partide precum SENS, PNRR-Piedone și SOS România se află la o distanță considerabilă, fiecare cu câte 5-6% din intențiile de vot. Această dispersie sugerează o fragmentare a electoratului și o diversificare a opțiunilor politice disponibile pentru bucureșteni.
În ceea ce privește percepția generală asupra direcției în care se îndreaptă România, un procent semnificativ de 74% dintre bucureșteni consideră că țara merge într-o direcție greșită. Doar 19% au o opinie optimistă, considerând că România se află pe calea cea bună, iar 7% nu au putut să se pronunțe. Această nemulțumire se reflectă și în evaluarea situației din București, unde 63% dintre respondenți cred că orașul se îndreaptă într-o direcție greșită, în contrast cu 31% care consideră că lucrurile merg bine.
Analizând problemele cu care se confruntă bucureștenii, traficul și aglomerația sunt percepute ca cele mai mari provocări, fiind menționate de 27% dintre respondenți. Aceasta este o problemă cronică în Capitală, care afectează nu doar confortul zilnic, ci și calitatea vieții. Alte probleme semnificative includ impozitele și taxele (13%), starea străzilor (12%) și curățenia (10%). Aceste date sugerează că, pe lângă problemele de mobilitate, cetățenii sunt îngrijorați și de aspectele legate de infrastructură și de mediul urban.
De asemenea, 9% dintre respondenți au menționat apa caldă și nivelul de trai ca fiind probleme importante, iar 8% au indicat sănătatea ca o preocupare majoră. Poluarea și parcările au fost menționate de 7% și, respectiv, 3% dintre respondenți, în timp ce transportul în comun este considerat o problemă de către doar 1% din populație. Aceste rezultate arată că, în ciuda diversității problemelor, nemulțumirile legate de mobilitate și costurile de trai rămân priorități pentru bucureșteni.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.073 de persoane adulte din București, în perioada de miercuri până sâmbătă, având o marjă de eroare de 3% și un nivel de încredere de 95%. Aceste date sunt esențiale pentru a înțelege contextul politic actual și pentru a anticipa posibilele evoluții în perioada preelectorală.
Într-un climat politic marcat de incertitudini și nemulțumiri, viitorul premierului Bolojan și al coaliției de guvernare este sub semnul întrebării. O eventuală demisie a acestuia ar putea schimba radical peisajul politic din București, iar alegerile locale din 2025 se preconizează a fi extrem de competitive. Este evident că, în fața acestor provocări, partidele politice vor trebui să își adapteze strategiile pentru a răspunde așteptărilor și nevoilor cetățenilor.