Recent, la Palatul Cotroceni din București, a avut loc un summit important al Formatului B9, care reunește statele de pe Flancul Estic al NATO. La această întâlnire au participat liderii din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, precum și aliații nordici - Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca. Principala concluzie a summitului a fost că Rusia reprezintă „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică, iar liderii au cerut o accelerare a transformării NATO într-un „NATO 3.0”.
Această nouă viziune asupra Alianței Nord-Atlantice se bazează pe o militarizare extinsă, pe investiții masive în apărare și pe o prezență militară permanent întărită, care să se extindă de la Marea Neagră până la Oceanul Arctic. Declarația finală a summitului a subliniat necesitatea de a răspunde la acțiunile „extrem de conflictuale” ale Rusiei, care include sabotajul, atacurile cibernetice și diverse forme de atacuri hibride.
Președintele României, Nicușor Dan, a evidențiat în conferința de presă de după summit că statele participante au preocupări comune legate de amenințarea rusă. El a subliniat importanța colaborării între aceste țări și a propus o formalizare a acestei colaborări într-un format extins. De asemenea, a subliniat că Republica Moldova este ținta unui război hibrid din partea Rusiei și că este esențial să se ofere suport acestei țări în fața agresiunii.
În același context, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a declarat că Formatul B9 a fost creat ca o voce unită a Flancului Estic în fața intențiilor neo-imperiale ale Federației Ruse. El a subliniat necesitatea de a întări acest flanc, extinzându-l cu Finlanda, Norvegia și Danemarca, pentru a crea o perspectivă mai largă și mai solidă de apărare, de la Oceanul Arctic până la Marea Neagră.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, prezent la summit, a reafirmat angajamentele aliaților de la Marea Nordului la Marea Baltică. Rutte a subliniat că Rusia rămâne o amenințare directă și că NATO trebuie să rămână vigilent. El a menționat că sprijinul pentru Ucraina va fi o prioritate la viitorul summit de la Ankara și a subliniat că securitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea întregii Alianțe.
Un aspect important al declarației finale este abținerea Ungariei de la semnarea documentului. Ambasadorul maghiar la București a explicat că țara sa nu este de acord cu formulările actuale, iar o decizie finală va fi luată de noul guvern de la Budapesta. Această abținere subliniază divergențele care pot apărea în cadrul alianței, chiar și în fața unei amenințări comune.
Declarația comună nu este doar un simplu document diplomatic; reprezintă un semnal de mobilizare strategică într-un moment în care Europa se pregătește pentru o confruntare de lungă durată cu Rusia. Liderii Formatului B9, împreună cu reprezentanții Finlandei, Suediei și Norvegiei, au convenit asupra necesității de a întări linia strategică de apărare de la Marea Neagră la Marea Baltică și în regiunile nordice și arctice. Aceștia au subliniat importanța reîntoarcerii la sarcina fundamentală a apărării colective.
Un alt punct central al declarației a fost accelerarea reînarmării Europei. Statele participante s-au angajat să își intensifice contribuțiile la apărarea colectivă și să își asume responsabilități mai mari prin partajarea sarcinilor și creșterea investițiilor în apărare. Un obiectiv ambițios a fost stabilit: alocarea a 5% din PIB pentru apărare, o schimbare semnificativă față de standardele anterioare ale NATO.
În plus, documentul a subliniat necesitatea unei „posturi robuste de apărare avansată”, mobilitate militară extinsă și dezvoltarea infrastructurii logistice pentru război. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a susține operațiuni militare de mare intensitate în estul Europei, având în vedere amenințările emergente.
Summitul a beneficiat și de prezența președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a subliniat importanța unității europene în fața provocărilor actuale. Zelenski a declarat că Europa nu ar trebui să depindă de capriciile geopolitice și că este crucial să se dezvolte resursele și capacitățile militare în cadrul Uniunii Europene, pentru a crea o politică de apărare comună eficientă.
Un alt aspect remarcabil al summitului a fost extinderea interesului strategic al NATO către zona arctică. Participanții au salutat inițiativele „Baltic Sentry”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, care vizează o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica. Acest lucru subliniază militarizarea accelerată a regiunii și transformarea Arcticii într-un nou teatru de competiție geopolitică și militară.
În concluzie, summitul de la București a confirmat că Flancul Estic al NATO devine centrul de greutate strategic al Alianței. Mesajul transmis de liderii reuniți este unul fără precedent, subliniind că Europa intră într-o nouă etapă de militarizare accelerată, în contextul unei confruntări strategice de durată cu Rusia. Această realitate impune nu doar o reevaluare a politicilor de apărare, ci și o consolidare a unității și a cooperării între statele membre NATO, pentru a face față