Aproape două treimi dintre profesioniștii din domeniul construcțiilor și instalațiilor din România se așteaptă la o scădere semnificativă a volumului de lucrări în anul 2026. Această concluzie îngrijorătoare provine dintr-un raport recent, care arată că 62% dintre companiile din acest sector prevăd o diminuare a activității, comparativ cu 48% care aveau o atitudine similară în anul anterior. Această tendință sugerează o deteriorare a condițiilor de lucru și a încrederii în viitorul sectorului construcțiilor.
Raportul intitulat „Piața de Construcții & Instalații în România, 2026” a fost elaborat de MKOR, la comanda Uniprest Instal, pe baza unui studiu realizat pe un eșantion de o sută de companii din domeniu. Colectarea datelor s-a efectuat prin chestionare telefonice în perioada februarie – martie 2026, iar durata medie a interviurilor a fost de aproximativ 13 minute.
Un aspect alarmant subliniat în raport este că aproape jumătate dintre companii (52%) se confruntă cu pierderi de resurse din cauza modificărilor tehnice survenite pe parcursul execuției lucrărilor. De asemenea, 47% dintre respondenți au menționat erorile de proiectare ca fiind o sursă semnificativă de pierderi. Aceste probleme indică o eficiență operațională scăzută, care afectează nu doar profitabilitatea companiilor, ci și calitatea lucrărilor finalizate.
Pe lângă provocările interne, sectorul construcțiilor se confruntă și cu obstacole externe. Un procent de 46% dintre instalatori au raportat întârzieri în plăți, iar 40% se plâng de termenele nerealiste impuse de parteneri. Aceste dificultăți financiare și de planificare subliniază o criză de încredere în relațiile comerciale din domeniu, care ar putea afecta grav livrările și finalizarea proiectelor.
În ceea ce privește structura pieței, raportul arată că, deși zona industrială reprezintă în prezent 36% din activitatea companiilor, viitorul pare a se îndrepta către proiecte mixte (27%) și proiecte publice (23%). Aceste schimbări sugerează o adaptare a companiilor la cerințele pieței și o căutare a diversificării surselor de venit.
Un alt aspect important este că, în ciuda contextului economic incert, 85% dintre companii intenționează să investească în 2026. Totuși, această proporție este în scădere față de 92% în anul anterior. Această schimbare nu se datorează neapărat unei lipse de fonduri, ci mai degrabă unei orientări către consolidarea infrastructurii interne și conformarea cu reglementările în vigoare, în detrimentul expansiunii și al inițiativelor de cercetare și dezvoltare.
Investițiile în resursa umană rămân, de asemenea, o prioritate pentru companii, având în vedere deficitul de personal cu care se confruntă sectorul. Conform datelor, 84% dintre respondenți afirmă că implementarea soluțiilor eficiente este o cerință directă din partea clienților, iar 73% consideră că aceste soluții sunt necesare pentru a respecta reglementările din industrie.
Pe de altă parte, în ceea ce privește evoluția tehnologică, soluțiile care permit operarea și controlul clădirilor în timp real sunt cele mai apreciate. Aceasta înseamnă că automatizarea, sistemele de monitorizare și integrarea inteligentă a instalațiilor devin din ce în ce mai relevante, depășind soluțiile care se concentrează exclusiv pe proiectare sau conformare. Această tendință sugerează o orientare clară către îmbunătățirea performanței în exploatarea clădirilor, ceea ce poate contribui la reducerea costurilor pe termen lung și la creșterea satisfacției clienților.
Un alt aspect semnificativ este că aproape jumătate dintre respondenți (48%) consideră că au nevoie de condiții comerciale mai favorabile din partea furnizorilor, în timp ce 35% solicită suport tehnic real și informații aplicate despre produse. Aceste cerințe reflectă o dorință de a îmbunătăți colaborările și de a asigura un flux de lucru mai eficient.
În concluzie, sectorul construcțiilor din România se află într-un moment de cotitură, marcat de incertitudini și provocări semnificative. Deși există o tendință de scădere a volumului de lucrări, companiile par să se adapteze prin investiții în tehnologie și resurse umane. Totodată, provocările externe, cum ar fi întârzierile în plăți și termenele nerealiste, rămân obstacole majore care necesită soluții eficiente pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a acestui sector vital pentru economia națională.