Raportul recent al Institute of International Finance (IIF) privind datoria globală a relevat o continuare a tendinței de creștere a acestui indicator, atingând un nivel record de 353 de trilioane de dolari în primul trimestru al anului 2026. Această creștere substanțială, de 25,1 trilioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent și de 4,4 trilioane față de trimestrul anterior, ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economiilor globale.
În cadrul prezentării raportului, specialiștii IIF subliniază că "norii de furtună se ridică deasupra pieței datoriilor globale", evidențiind o serie de probleme structurale care contribuie la această acumulare de datorii. Printre acestea se numără îmbătrânirea populației, creșterea cheltuielilor pentru apărare, nevoile de securitate energetică și diversificare, dar și cheltuielile legate de inteligența artificială. Aceste presiuni sunt exacerbate de recentele conflicte din Orientul Mijlociu, care au generat un climat de incertitudine economică.
Povara datoriei globale, exprimată ca raport la Produsul Intern Brut (PIB) global, a crescut cu 1,5 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2025, ajungând la 305,8%. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat în ultimele șase trimestre, ceea ce sugerează o tendință îngrijorătoare de acumulare a datoriilor pe fondul unor creșteri economice modeste.
În ciuda acestor provocări, PIB-ul global nominal a înregistrat o creștere de 0,9 trilioane de dolari, atingând un nou maxim de 115,4 trilioane de dolari. Această creștere a fost influențată de presiunile inflaționiste, care au contribuit la sporirea valorii nominale a economiilor, chiar și în condiții de creștere a datoriilor.
Analizând datele, se observă că soldurile datoriilor au atins noi maxime în economiile avansate și emergente. Economiile avansate au raportat o creștere anuală de aproximativ 15,5 trilioane de dolari, ajungând la 246 de trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 360,9% din PIB. Pe de altă parte, economiile emergente au atins un record de 106,7 trilioane de dolari, cu o creștere anuală de 9,6 trilioane și o creștere trimestrială de 3 trilioane.
Raportul IIF subliniază că, în ciuda intensificării tensiunilor internaționale, piețele financiare au demonstrat un apetit remarcabil pentru risc. Aceasta se reflectă în creșterea semnificativă a datoriilor în cele mai mari economii ale lumii, în special în Statele Unite și China. În SUA, majorarea datoriilor a fost în principal determinată de împrumuturile guvernamentale, în timp ce în China, creditele acordate companiilor nefinanciare, în special întreprinderilor de stat, au jucat un rol crucial.
Un aspect interesant evidențiat în raport este diversificarea investițiilor internaționale, cu investitorii care preferă din ce în ce mai mult obligațiunile guvernamentale europene și japoneze în detrimentul celor americane. Această tendință sugerează o schimbare în percepția riscurilor asociate cu datoriile guvernamentale din diferite regiuni.
Pe de altă parte, piața obligațiunilor corporative din SUA continuă să se dezvolte, cu emisii record din partea companiilor din sectorul tehnologic, care caută să susțină cheltuielile de capital pentru infrastructură și centre de date. Cererea externă pentru obligațiunile companiilor americane a fost de patru ori mai mare decât pentru obligațiile guvernamentale, ceea ce indică un interes crescut pentru investițiile în sectorul privat.
Un alt aspect deosebit de relevant este eficiența datoriilor în stimularea creșterii economice, care se menține la un nivel scăzut. În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a datoriilor a fost de 25,1 trilioane de dolari, însoțită de o creștere a PIB-ului nominal de doar 8 trilioane, ceea ce înseamnă că fiecare dolar suplimentar de datorie a generat o creștere economică de doar 0,32 dolari. Această dinamică ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a acestor datorii și la impactul lor asupra economiilor globale.
Pe sectorial, cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul guvernamental, cu o majorare de 2,2 trilioane de dolari, atingând un nou record de 108,5 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 94,8% din PIB-ul global. Sectorul companiilor nefinanciare a înregistrat o creștere de 1,3 trilioane de dolari, ajungând la 101,8 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 88,8% din PIB.
Datoria globală a gospodăriilor a crescut cu 4 trilioane de dolari în primul trimestru din 2026, ajungând la 65,1 trilioane de dolari. Ponderea acestor datorii în PIB s-a menținut constantă la 56,2% în ultimele trei trimestre, ceea ce sugerează o stabilitate în acest sector, în ciuda creșterilor generale ale datoriilor.
Un alt aspect important evidențiat în raport este reziliența piețelor emergente, care continuă să atragă investiții, în ciuda unor raporturi ridicate de datorie/PIB în anumite regiuni. Analiștii de la IIF subliniază că un dolar mai slab, emisiunile record de euro-obligațiuni suverane și accesul facil la piețe au contribuit la această reziliență, chiar și pentru economiile în dezvoltare cu vulnerabilități cun