Industria construcțiilor din România se confruntă cu o perioadă de provocări semnificative, caracterizată printr-o instabilitate legislativă, presiuni fiscale și un context geopolitic tot mai complicat. Aceste aspecte nu doar că influențează modul în care sunt calculate costurile, dar afectează și ritmul investițiilor în acest sector vital pentru economie. Cătălin Chimir, managing director al SENARIA, a discutat despre impactul acestor schimbări asupra proiectelor de construcții, transformările din piața industrială și logistică, precum și despre criza forței de muncă din domeniu.
Unul dintre cele mai importante aspecte discutate de Chimir este cum modificările fiscale din ultimul an și jumătate au afectat costurile reale ale proiectelor de construcții. Acesta subliniază că impactul acestor schimbări nu este imediat vizibil și nu se reflectă doar într-un singur indicator, ci se propagă pe întreg lanțul de producție. De la furnizorii de materiale, la subcontractori și până la beneficiarii finali, fiecare segment al pieței este afectat. Creșterea TVA-ului, de exemplu, influențează direct capacitatea de finanțare și cashflow-ul investitorilor, în timp ce ajustările contribuțiilor sociale cresc costul total al forței de muncă. Chimir estimează că, în decurs de 12-18 luni, impactul total al acestor modificări poate ajunge la 8-12%, fără a lua în calcul fluctuațiile de preț ale materialelor.
Chimir a subliniat că, dincolo de cifre, ceea ce crește semnificativ este costul de risc și costul financiar. Într-un sector în care marjele de profit sunt deja controlate, orice nouă incertitudine se reflectă direct în prețul final al proiectului. Investitorii pot accepta o taxare mai mare, însă ceea ce îi afectează cu adevărat sunt frecvența și lipsa de predictibilitate a modificărilor fiscale. Proiectele de construcții au un ciclu de viață de minimum 18-36 de luni, iar schimbările în timpul execuției pot pune sub semnul întrebării toate ipotezele inițiale de rentabilitate.
În acest context, Chimir observă o schimbare de comportament în rândul investitorilor, care devin mai prudenți. Aceștia preferă să lanseze proiecte în etape mai mici sau să amâne deciziile, ceea ce nu blochează piața, ci o transformă. Această prudență se reflectă și în întârzierile care apar pe șantiere, în special în ceea ce privește obținerea autorizațiilor și avizelor. Ritmul de implementare a proiectelor finanțate public devine mai lent, afectând întreg ecosistemul de execuție.
Chimir a abordat și influența contextului geopolitic asupra devizelor de construcție. Comparativ cu perioada 2021-2022, când piața a fost marcată de fluctuații extreme de preț, acum există o stabilitate mai mare, dar la un nivel de cost semnificativ mai ridicat. Lanțurile de aprovizionare s-au reconfigurat, devenind mai robuste, dar și mai costisitoare. Chimir menționează că, deși materiale precum oțelul nu mai au volatilitatea de altădată, prețurile nu revin la nivelurile anterioare.
Un alt subiect important discutat a fost relocarea capacităților de producție în România, un proces gradual dar constant, care se observă în creșterea cererii pentru spații industriale și logistice. Chimir subliniază că, deși acest trend este real, nu trebuie supraestimat. Investițiile din partea companiilor vest-europene continuă să crească, dar dezvoltarea infrastructurii rămâne un factor critic pentru accelerarea acestui proces.
În ceea ce privește raportul cerere-ofertă, segmentul industrial și logistic este cel mai dinamic, cu o cerere susținută pentru spații moderne. În contrast, piața rezidențială se confruntă cu o situație mai nuanțată, unde cererea este afectată de condițiile de creditare și scăderea puterii de cumpărare. Chimir afirmă că, deși prețurile locuințelor nu pot continua să crească la nesfârșit, nu se așteaptă la o corecție abruptă, ci mai degrabă la o stabilizare.
Chiar dacă problema forței de muncă din construcții persistă, Chimir observă o schimbare în natura acesteia. Nu mai este vorba doar despre lipsa forței de muncă, ci și despre calitatea și productivitatea acesteia. Industria s-a adaptat, dar nu a rezolvat complet problema. Competențele rare sunt acum legate de rolurile care fac proiectul predictibil, cum ar fi controlul costurilor și managementul contractelor.
Privind spre viitor, Chimir consideră că anul 2026 va aduce consolidare și creștere controlată pentru SENARIA, cu un accent pe proiectele din domeniul industrial și rezidențial. De asemenea, el subliniază importanța profesionalizării antreprenoriatului general, evidențiind că piața evoluează către un model în care nu este suficient să execuți lucrări, ci este esențial să ai un control financiar riguros și procese bine definite.
Aceste transformări din industria construcțiilor nu sunt doar o provocare, ci și o oportunitate de a redefini standardele și de a îmbunătăți calitatea proiectelor. Pe măsură ce sectorul se adaptează la noile condiții, este esențial să se investească în formarea profesională și în dezvoltarea competențelor necesare pentru a face față cerințelor tot mai complexe ale pieței.