Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în mod semnificativ previziunile de creștere economică globală, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețurilor la energie și alimente la nivel mondial. Aceste informații au fost prezentate recent în cadrul reuniunilor de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate la Washington, unde economiștii și liderii financiari au discutat despre impactul tensiunilor internaționale asupra economiilor globale.
Conform noilor estimări, FMI anticipează o expansiune a economiei globale de doar 3,1% în acest an, o scădere față de 3,3% cât fusese prognozat anterior. Această revizuire apare în urma conflictului militar dintre Statele Unite și Iran, care a început pe 28 februarie și a dus la închiderea Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul petrolului și gazelor naturale. Închiderea acestei strâmtori a avut un impact imediat asupra prețurilor energiei, provocând o creștere semnificativă a costurilor pentru țările care depind de importurile de energie.
De asemenea, FMI a observat că această situație are implicații economice diferite pentru diferite regiuni și țări. De exemplu, Iranul a fost unul dintre cele mai afectate state, cu o revizuire drastică a prognozei de creștere pentru 2026, care a fost redusă cu 7,2 puncte procentuale, rezultând o contracție estimată de 6,1%. De asemenea, previziunile de creștere pentru Arabia Saudită au fost ajustate de la 4,5% la 3,1%. Aceste date sugerează că regiunile afectate de conflict vor suferi o încetinire economică considerabilă.
FMI a subliniat că, în contextul actual, există un compromis complex între combaterea inflației și menținerea unei rate de creștere economice sănătoase. În raportul său, instituția a menționat că este esențial să se sprijine persoanele afectate de creșterea costului vieții, în timp ce se reconstruiesc rezervele fiscale. Această dinamică economică va fi extrem de inegală, cu țările din regiunea de conflict, care au venituri mici și care sunt importatoare de mărfuri, fiind cele mai vulnerabile.
Privind perspectivele economice pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, FMI a redus previziunile de creștere pentru 2026 cu 2,8 puncte procentuale, la 1,1%. În plus, estimările pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală au fost revizuite în jos cu 2 puncte procentuale, la 1,9%. Aceste revizuiri reflectă impactul pe termen lung pe care conflictele armate îl pot avea asupra stabilității economice în regiune.
În Uniunea Europeană, se estimează că expansiunea economică va încetini la 1,1% în acest an, comparativ cu 1,4% în 2025, sublinind efectele negative ale instabilității din Orientul Mijlociu asupra economiilor europene. Această situație este agravată de creșterea prețurilor la energie, care afectează nu doar sectorul energetic, ci și costurile de producție pentru diverse industrii.
FMI a anticipat, de asemenea, o inflație globală mai mare, estimând o rată de 4,4% în 2026, cu 0,6 puncte procentuale mai mult decât prognoza anterioară. Aceasta este o veste îngrijorătoare, având în vedere că inflația afectează puterea de cumpărare a consumatorilor și stabilitatea economică în general. În Statele Unite, de exemplu, FMI a redus prognoza de creștere a PIB-ului pentru acest an la 2,3%, o scădere modestă, dar semnificativă, având în vedere tensiunile din Strâmtoarea Ormuz.
Un alt aspect important este impactul pe care creșterea prețurilor la energie îl are asupra economiilor emergente. Ken Griffin, directorul general al fondului de investiții Citadel, a declarat că o închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce inevitabil la o recesiune globală. El a subliniat că, în cazul în care prețurile petrolului continuă să crească, economiile globale, în special cele din Asia, vor fi extrem de vulnerabile.
În România, FMI a revizuit estimările de creștere economică pentru 2023, reducându-le de la 1,4% la 0,7%. Această ajustare este semnificativă, având în vedere că țara noastră se confruntă cu o rată a inflației estimată la 7,8% în acest an, în creștere față de prognoza anterioară de 6,7%. De asemenea, deficitul de cont curent este așteptat să se reducă la 6,8% din PIB, dar rămâne peste estimarea anterioară de 6,6%.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a comentat aceste previziuni, afirmând că o creștere de 0,7% este o estimare mai realistă, având în vedere incertitudinile externe. El a recunoscut că inflația a crescut, dar a menționat că nu toate creșterile de prețuri au fost transmise în lanțul de produse, ceea ce sugerează că există încă oportunități de stabilizare economică.
De ce contează? Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale este un subiect de mare relevanță pentru cititorii din România, având în vedere că țara noastră este parte integrantă a economiei europene. Creșterea prețurilor la energie și inflația ridicată pot afecta direct puterea de cumpărare a românilor și stabilitatea economică a țării. În plus, evoluțiile din această regiune pot influența deciziile politice și economice ale guvernului român în perioada următoare.