China se află pe cale să devină cel mai mare producător de energie nucleară din lume, cu o capacitate estimată de aproape 186 de gigawați (GW), ceea ce ar depăși de două ori capacitatea actuală a Statelor Unite. Această evoluție semnificativă în sectorul energetic global reflectă nu doar ambițiile Chinei, ci și o tendință mai largă de a căuta surse de energie fiabile și cu emisii reduse de carbon, în contextul creșterii continue a cererii de electricitate la nivel mondial.
Conform unei analize realizate de Visual Capitalist, China, care ocupă în prezent locul trei în clasamentul mondial al producției de energie nucleară, se pregătește să își extindă semnificativ capacitatea. În prezent, Statele Unite conduc acest clasament, având o capacitate de 102,475 GW, urmate de Franța cu 65,7 GW. China, cu 60,898 GW, se află pe o traiectorie ascendentă, iar finalizarea proiectelor planificate ar putea transforma radical peisajul energetic global.
Această schimbare în ierarhia producătorilor de energie nucleară are implicații geopolitice importante. Pe măsură ce țările își extind capacitatea nucleară, ele devin mai puțin dependente de combustibilii fosili importați, ceea ce le permite să își consolideze securitatea energetică și să îmbunătățească stabilitatea rețelei electrice. Această tendință este esențială în contextul actual, în care schimbările climatice și necesitatea de a reduce emisiile de carbon devin priorități globale.
Franța, un alt jucător important în domeniul energiei nucleare, rămâne un lider istoric, cu aproximativ 69% din electricitatea sa generată din surse nucleare. De altfel, Franța a produs în 2024 mai mult de jumătate din energia nucleară a Uniunii Europene, având o capacitate de 380,451 GWh. Această dependență de energia nucleară subliniază angajamentul Franței de a menține o infrastructură energetică stabilă și sustenabilă.
Pe de altă parte, Regatul Unit, care a fost gazda primei centrale nucleare comerciale din lume în 1956, a redus semnificativ utilizarea energiei nucleare în ultimele decenii. Cu toate acestea, guvernul britanic își propune acum să reinvestească în sectorul nuclear, având în vedere o ”epocă de aur a energiei nucleare”. Cu toate acestea, cu o capacitate de doar 15,4 GW, Regatul Unit se află pe locul 12 în clasamentul mondial.
În această competiție globală pentru extinderea capacității nucleare, țări emergente precum India și Uganda își dezvoltă rapid infrastructura nucleară. Uganda, de exemplu, are planuri ambițioase de a construi o capacitate de 18 GW, în timp ce Polonia și Turcia își propun să dezvolte capacități de 15,612 GW și, respectiv, 14,7 GW. Aceste inițiative subliniază trendul global către diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Expansiunea actuală a energiei nucleare se concentrează în principal pe tehnologia de fisiune, care alimentează majoritatea reactoarelor existente. Aceasta reprezintă aproximativ 10% din generarea globală de energie electrică. Deși tehnologia de fisiune este bine cunoscută și utilizată, există un interes crescând pentru reactoarele modulare mai mici, care promit costuri reduse, siguranță sporită și o implementare mai rapidă.
În paralel, fuziunea nucleară, procesul care alimentează soarele, rămâne o ambiție pe termen lung. Deși s-au înregistrat progrese tehnice și investiții considerabile în acest domeniu, fuziunea nu a fost încă realizată la scară comercială. Între timp, dezvoltarea nucleară globală continuă să se concentreze pe fisiune, deoarece țările caută soluții energetice fiabile și cu emisii reduse de carbon care pot fi implementate în următorul deceniu.
În Uniunea Europeană, producția de energie nucleară a crescut cu 4,8% în 2024, atingând un total de 649,524 GWh. Aceasta reprezintă al doilea an consecutiv de creștere a producției de energie nucleară în blocul comunitar. Franța rămâne cel mai mare producător, generând 58,6% din energia nucleară a UE. Alte țări, precum Spania, Suedia și Finlanda, contribuie și ele semnificativ la producția de energie nucleară în regiune.
În România, cele două reactoare de la Cernavodă au generat în 2024 o cantitate de 10,912 GWh, în scădere față de 11,191 GWh în anul precedent. Producția de energie nucleară a României este inferioară celei din alte state din regiune, precum Cehia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Totuși, România a înregistrat o creștere semnificativă a producției de energie nucleară de la începutul activității sale în 1996, cu o creștere de 93,8% între 2006 și 2024.
De ce contează? Această evoluție în sectorul energiei nucleare are un impact semnificativ asupra peisajului energetic global, având implicații pentru securitatea energetică, politica internațională și schimbările climatice. În România, contextul extinderii capacității nucleare la nivel global subliniază necesitatea de a evalua și de a adapta strategiile energetice pentru a răspunde provocărilor viitoare și pentru a contribui la un mediu mai sustenabil.