Conferința „Piața Financiar-Bancar” a adus în prim-plan solicitările comunității bancare din România, reprezentată de Gabriela Folcuț, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Aceasta a subliniat necesitatea eliminării taxei pe cifra de afaceri aplicabilă instituțiilor de credit, argumentând că România se află într-un moment crucial în care are nevoie de o finanțare suplimentară pentru a sprijini economia reală și a asigura o creștere economică sustenabilă.
Gabriela Folcuț a explicat că actualul regim de taxare este unul disproporționat față de alte industrii, băncile fiind supuse unei cote de 4% aplicabile cifrei de afaceri. Aceasta este o măsură excepțională ce vizează băncile cu o cotă de piață de sub 0,2%. Conform analizei sale, această suprataxare afectează negativ stabilitatea financiară a sectorului, având un impact direct asupra capacității băncilor de a finanța statul, populația și companiile.
Un aspect important menționat de Folcuț este că, în prezent, randamentul activelor sectorului bancar din România este de doar 1,7%, semnificativ mai mic decât media națională de 6,8%. De-a lungul ultimilor 15 ani, sectorul bancar nu a reușit să se plaseze în topul celor mai profitabile industrii din România, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la viabilitatea acestuia pe termen lung. Această situație este agravată de faptul că, în anumite cazuri, impozitarea cumulată poate depăși 50%, afectând astfel competitivitatea băncilor românești în raport cu cele din alte state membre ale Uniunii Europene.
Impactul negativ al acestei taxe se resimte și în indicatorii de solvabilitate și lichiditate, esențiali pentru sănătatea financiară a instituțiilor de credit. Gabriela Folcuț a subliniat că o capacitate de capitalizare scăzută, în absența unor profituri semnificative care să poată fi reinvestite, reduce reziliența băncilor în fața riscurilor sistemice și a crizelor economice. Aceasta a adăugat că, pe lângă provocările fiscale, băncile se confruntă și cu costuri de conformare în creștere, care afectează eficiența și competitivitatea sectorului.
În contextul actual, Folcuț a evidențiat potențialul mare de dezvoltare a economiei românești prin intermediul creditării, subliniind importanța stabilității și predictibilității fiscale pentru a încuraja un nivel mai ridicat de finanțare. De asemenea, a menționat că, fără garanții de stat, accesul la credite pentru companii ar putea fi limitat, având în vedere că o treime dintre acestea se confruntă cu capitaluri negative.
Pe de altă parte, apetitul populației pentru creditare a fost afectat, mai ales în urma pandemiei, când o parte semnificativă a forței de muncă a părăsit țara. Gabriela Folcuț a subliniat că, înainte de pandemie, 25% din forța de muncă a emigrat, iar 20% dintre tinerii cu vârste de până la 26 de ani nu erau angajați și nu erau implicați în educație. Aceste statistici reflectă o realitate îngrijorătoare, care necesită atenție și acțiuni corecte din partea autorităților.
Sectorul bancar românesc continuă să joace un rol crucial în menținerea stabilității financiare. Datele recente publicate de Banca Națională a României arată că activele totale ale sistemului bancar au depășit 957 miliarde lei în 2025, cu o creștere anuală de 8,6%. Indicatorii de capitalizare se mențin confortabil peste cerințele minime reglementate, iar lichiditatea este adecvată, ceea ce oferă un context favorabil pentru susținerea economiei.
Mai mult, indicatorul de solvabilitate a ajuns la 24,36% în luna decembrie 2025, un rezultat remarcabil având în vedere provocările cu care se confruntă sectorul. De asemenea, structura bilanțieră a băncilor este orientată către active lichide, iar indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situează la 240,1%, mult peste media europeană de 161,6%.
Un alt aspect important este gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care se ridică la 65,1%, semnificativ mai mare decât media europeană de 41,7%. Rata creditelor neperformante a fost de 2,69% în decembrie 2025, apropiindu-se de media europeană de 1,8%. Această prudență financiară oferă băncilor o bază solidă pentru a continua să sprijine economia reală, populația și sectorul public.
Totuși, nivelul de intermediere financiară în România rămâne redus comparativ cu media Uniunii Europene, cu creditul neguvernamental reprezentând aproximativ 24% din PIB. Acest decalaj subliniază oportunitățile de dezvoltare a sectorului bancar prin creșterea finanțării pe baze sănătoase. Gabriela Folcuț a subliniat că valorile creditelor noi acordate în ultimii ani confirmă angajamentul sectorului bancar de a susține economia, chiar și în perioade de incertitudine.
Pentru a stimula investițiile și a moderniza economia, este esențială implementarea eficientă a Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accelerarea absorbției fondurilor europene pentru perioada 2021-2027. Continuarea reformelor fiscale și administrative, creșterea conformării voluntare și reducerea economiei informale sunt, de asemenea, măsuri necesare pentru a îmbunătăți sustenabilitatea finanțelor publice.
Digitalizarea serviciilor financiare avansează, iar gradul de incluziune financiară crește, ceea ce reflectă un acces mai larg al populației la produse și servicii bancare