În 2025, piața imobiliară din România a fost marcată de evoluții variate, cu segmente distincte care au înregistrat performanțe diferite. Această diversitate a fost evidențiată de creșterile semnificative în sectorul industrial și retail, în contrast cu o abordare mai prudentă în sectorul birourilor. Silviu Pop, director CEE & Romania Research la Colliers, a subliniat principalele tendințe și perspectivele pieței imobiliare din România, oferind o analiză detaliată asupra evoluțiilor recente.
Piața industrială a fost, fără îndoială, vedeta anului 2025, înregistrând un volum record de închirieri. Aproape un milion de metri pătrați au fost închiriați la nivel național, ceea ce reprezintă o creștere de peste 60% față de anul precedent. Acest nivel este aproape dublu față de anii de vârf din perioada pre-pandemică. Un factor esențial care a contribuit la această expansiune a fost intrarea României în Schengen, care a stimulat dezvoltarea infrastructurii și a generat un interes crescut din partea dezvoltatorilor și chiriașilor pentru proiectele de logistică și producție.
În contrast cu sectorul industrial, piața de birouri a experimentat o scădere semnificativă a activității de închiriere, cu o reducere de peste 25% comparativ cu anul anterior, ajungând la aproximativ 250.000 de metri pătrați. Această scădere a fost cauzată, în parte, de lipsa livrărilor de proiecte noi, o situație fără precedent în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, rata de neocupare a scăzut sub 12% la finalul anului, cel mai redus nivel din ultimii patru ani. Această situație sugerează că, deși sectorul birourilor se confruntă cu provocări, clădirile moderne și bine poziționate continuă să fie foarte căutate, cu o rată de neocupare în mediul de o singură cifră.
Sectorul retail a înregistrat, de asemenea, un an favorabil, în ciuda presiunilor economice resimțite de consumatori. Centrele comerciale de succes au avut rate de neocupare extrem de scăzute, iar în multe cazuri nu există spații disponibile, ci liste de așteptare pentru brandurile care doresc să se alăture. În ceea ce privește sectorul rezidențial, deși vânzările au scăzut ușor în 2025 comparativ cu 2024, cererea a rămas solidă, în special în București și în orașele cu o economie puternică. Diferența dintre cererea și oferta de noi proiecte rezidențiale este considerabilă, ceea ce continuă să exercite presiuni asupra prețurilor.
Impactul noilor taxe fiscale asupra pieței imobiliare nu este unul favorabil. Creșterea impozitelor pe proprietate și a altor taxe care afectează consumatorii a dus la o temperare a perspectivelor pe termen scurt și mediu. Totuși, se observă că piața imobiliară locală a cunoscut o expansiune puternică în ultimul deceniu, iar dacă economia reușește să evite o ajustare drastică, anii 2025-2026 ar putea reprezenta o perioadă de respiro și consolidare înainte de un nou ciclu de creștere.
Prețurile imobilelor au înregistrat o ușoară îmbunătățire, cu o creștere solidă de până la 10% în sectorul rezidențial. Deși randamentele au suferit unele ajustări, presiunea asupra chiriilor a continuat să crească, în special în zona birourilor și a spațiilor comerciale. În sectorul industrial, creșterea chiriilor nu a fost la fel de accentuată ca în anii anteriori, dar este important de menționat că s-au înregistrat majorări semnificative în trecut.
Un aspect interesant al pieței imobiliare din 2025 a fost diversificarea tipului de investitori care au intrat pe piață. Două dintre cele mai importante tranzacții de clădiri de birouri, respectiv faza 1 din Equilibrium și Victoria Center, au implicat investitori care au realizat prima achiziție în România. Acest lucru sugerează o lărgire a bazei de cumpărători și o lichiditate mai bună pe termen lung. De asemenea, vânzarea hotelului Hilton Garden Inn Bucharest Airport a fost un exemplu de succes, demonstrând că piața imobiliară românească poate atrage investiții de calitate.
În ceea ce privește perspectivele pentru sectorul imobiliar din România, există un optimism moderat. Multe segmente ale pieței sunt încă sub nivelul lor real de potențial, iar decalajul dintre productivitate și salarii sugerează că există oportunități semnificative pentru noi proiecte și chiriași. În retail, randamentele operaționale medii raportate de Eurostat arată că România se află printre primele țări din Uniunea Europeană, ceea ce sugerează o competitivitate mai mare decât s-ar putea crede.
Structura și tendințele cumpărătorilor au evoluat, cu o piață mai echilibrată între sectoarele de birouri, industrial și retail. Investitorii români au devenit cei mai activi pe segmentul proprietăților comerciale, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă în comparație cu anii anteriori, când capitalul străin domina piața.
Volumul tranzacțiilor imobiliare din 2025 a fost de aproximativ 525 de milioane de euro, cu o scădere de circa 30% față de 2024, când piața a atins 750 de milioane de euro. Această scădere nu reflectă o lipsă de interes din partea investitorilor, ci mai degrabă amânarea unor tranzacții majore și incertitudinile politice interne.
Cererea pentru spații industriale și logistice a atins un nivel record, cu tranzacții de închiriere anunțate public de aproape 1 milion de metri pătrați. România rămâne o destinație atractiv